Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), consumul final de energie electrică a scăzut cu 5,7% în primele 9 luni ale anului 2022 (față de aceeași perioadă a anului trecut) până la 39127,1 milioane kWh. Totodată, românii au reușit să utilizeze cu 8,1% mai puțin curent. Raportul INS mai arată că exportul de energie electrică a totalizat 5111,2 milioane kWh, valoare ce se află în creştere cu 424,6 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3812,9 milioane kWh, în scădere cu 214,8 milioane kWh.
În ceea ce privește resursele de energie primară, în perioada 1 ianuarie 2022 – 30 septembrie 2022, acestea au scăzut cu 1,8%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,3%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Energia primară a totalizat 24828,0 mii tone echivalent petrol (tep), valoare în scădere cu 443,6 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Producția internă, în scădere
Potrivit raportului INS, producţia internă a a României a însumat 13140,3 mii tep, în scădere cu 619,0 mii tep (-4,5%) faţă de primele 9 luni ale anului 2021. Însă, importul a fost de 11687,7 mii tep, în creştere cu 175,4 mii tep (+1,5%), scriu cei de la Aleph News.
De asemenea, producţia din termocentrale a fost de 15901,6 milioane kWh, în scădere cu 192,0 milioane kWh (-1,2%). În plus, producţia din hidrocentrale a fost de 10745,2 milioane kWh, în scădere cu 3442,7 milioane kWh (-24,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 8064,7 milioane kWh, în scădere cu 177,2 milioane kWh (-2,1%).
Totodată, resursele de energie electrică au fost de 48051,2 milioane kWh, fiind în scădere cu 2133,5 milioane kWh faţă de aceeași perioadă din 2021.
Energia eoliană, în creștere
În raportul INS se mai arată faptul că producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.IX.2022, a fost de 5395,7 milioane kWh, în creştere cu 826,1 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1507,4 milioane kWh, în creştere cu 53,1 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.
Însă, țara noastră nu a reușit să-și materializeze potențialul de a produce și mai multă energie eoliană și solară și a ajuns, în timp, printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol. Dacă investițiile din partea guvernului nu au venit, singurii bani care au pus în mișcare acest domeniu au fost cei veniți din fonduri europene pentru „tranziția verde”.
„România și-a propus o pondere a energiei din surse regenerabile de 30,7 la sută din totalul consumului, la nivelul anului 2030. Astfel, România a planificat ca până în anul 2030 să aibă capacități net instalate de 5,1 gigawați solar si 5,3 gigawați eolian, adică per total, țara noastra și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 gigawați din surse regenerabile”, a susținut Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
