Importurile de alimente ar crescut în România, în contextul în care nu avem un număr suficient de producători locali care să pună în vânzare alimentele care intră în consumul zilnic al populației. Potrivit șefului Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, acest lucru ar urma să fie cauza unor probleme extrem de mari în viitorul apropiat.
Profesorul Andrei, autorul unei cărți referitoare la comerțul exterior al României cu produse agroalimentare, prezintă faptul că deficitele medii anuale ale României în comerțul cu alimente au crescut de peste șapte ori în comparație cu Ungaria, de peste douăsprezece ori în comparație cu Polonia și de peste douăzeci și cinci ori în comparație cu Bulgaria.
Astfel, pe fondul acestor capacități reduse de prelucrarea materiilor prime, țara noastră a ajuns să importe tot mai mult de la un an la altul, în special produse agroalimentare, aduse din Bulgaria, Ungaria și Polonia.
Produsele alimentare preferate de români, importate din afară
Profesorul Andrei spune că 20 din cele 24 de categorii de produse din Nomenclatorul Combinat au avut un deficit în relațiile comerciale cu Ungaria în ultimii 15 ani. În această perioadă, importurile de 22 de produse au depășit exporturile în schimburile comerciale cu Polonia. În ambele situații, există o concentrare mare a deficitului la aceste produse către un număr redus de produse agroalimentare.
Iar în cazul Ungariei, trei categorii de produse au acumulat până la acest moment peste 50% din deficitul total înregistrat în cazul celor 20 de categorii de produse. Acestea au fost astfel catalogate ca fiind „carne și organe comestibile”. Acest deficit a ajuns la 1,64 de miliarde de euro, „reziduurile şi deșeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” au ajuns la un deficit de 1,33 de miliarde de euro și „laptele și produsele lactate, și ouăle de pasăre” au un deficit de peste 1,67 de miliarde de euro.
În Polonia, primele trei categorii de produse care au avut cel mai mare impact asupra deficitului au fost „Preparate pe bază de cereale și produse de patiserie” , care a avut un deficit de peste 725 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 14,2% din ponderea celor 22 de produse care au contribuit negativ la balanța comercială în această perioadă.
Trebuie remarcat faptul că atât Polonia, cât și Ungaria înregistrează cantități enorme pentru produsele la care țara noastră înregistrează deficite, dar de asemenea înregistrează și ele deficite foarte mari în rândul produselor prelucrate și care intră ăn consumul populației.
Producția de lapte din România s-a redus cu 50%
„Asemenea exemple ar putea continua cu o listă lungă de produse agroalimentare. Producem tot mai puțin, deși „consumul intern de produse agroalimentare al populaţiei a crescut, ca urmare a creşterii veniturilor şi a ofertei mai diversificate din partea lanţurilor de magazine care s-au dezvoltat la nivel naţional”, explică Tudorel Andrei.
Șeful INS afirmă că fabricile naționale nu au profitat de schimbările pieței interne, iar importurile masive au compensat cererea internă. De exemplu, Tudorel Andrei explică că noi cultivăm și exportăm o cantitate semnificativă de producție de floarea-soarelui care este procesată în fabrici străine.
După ce producția este finalizată în aceste fabrici străine, se obțin atât un produs principal, cât și reziduuri, care pot fi utilizate împreună cu alte produse, cum ar fi nutrețurile pentru animale. Cu toate acestea, agenții economici din țară le importă adesea pentru hrana animalelor. Pe parcursul lanţului de producție și desfacere, o parte dintre animale sunt exportate ca animale vii și apoi sunt sacrificate în abatoare din străinătate, unde sunt procesate pentru a produce produse din carne, care sunt apoi returnate în țară pentru consum din import la prețuri ridicate, potrivit HotNews.
