Faimoasa tradiția a bacșișului ar putea să devină istorie. În România, acțiunea de a lăsa bacșiș ospătarului sau chelnărului reprezintă o modalitate de a-ți arăta aprecierea pentru o servire cala carte, dar și mulțumirea față de mâncărurile sau băuturile consumate în cadrul restaurantului, barului sau alte unități de profil.
Pentru foarte mulți angajați care activează în acest domeniu, bacșișul reprezintă un plus de venit, ce se adaugă la câștigurile destul de reduse. Aceste comportamente pot avea un impact și la nivelul cererii de pe piața muncii pentru job-uri incluse în astfel de domenii. Lipsa tips-ului sau a bacșișului poate duce la reprofilarea anumitor angajați sau chiar crearea unor goluri de personal în cadrul acestui sector. Oamenii nu mai aleg să aplice pentru un astfel de job, care nu le oferă beneficii în concordanță cu munca depusă.
Fără bacșiș la ospătar
Bacșișul reprezintă o tradiție, dar și o regulă nescrisă a comportamentului social adecvat într-o societate. Răsplătirea ospătarului sau a chelnărului printr-o sumă infimă de bani reprezintă o mulțumire pentru munca depusă și o clarificare a satisfacției față de mâncarea sau băutura consumate în cadrul anumitor întreprinderi. Aproape jumătate din români aleg să nu mai lase bacșiș în momentul în care se află plătesc nota consumației de la un restaurant.
Odată cu generarea globalizării, dar și creșterea interesului românilor pentru călătoriile peste hotare, acest obicei al bacșișului începe ușor-ușor să dispară. În mai multe țări europene, clienții nu lasă nici măcar un euro celor care îi servesc, iar acest tip de comportament pare să se fi extins și în România. O excepție de la regulă includ consumațiile în restaurantele fine dining, în care ospătarii își primesc beneficiile financiare de la client.
În anul 2019, conform studiilor, 9 din 10 români nu plecau de la un restaurant fără a lăsa bacșiș ospătarului. La acest moment, doar 5 din 10 români mai lasă tips chelnerului, această diferență având la bază mai multe motive. Un principal motiv al dezvățării românilor de acest obicei al bacșișului este preluarea concepției europene. Un exemplu este cazul țărilor nordice, în care lăsarea de bacșiș unui ospătar reprezintă o lipsă de respect la adresa acestuia. Însă, există și diferențe de tarife. Un cuplu din Suedia sau Norvegia plătește în medie pentru o cină cel puțin 400 de lei. În anumite țări, printre care se numără și România, bacșișul este impozitat. În cazul Franței, Portugaliei sau Marii Britanie, clienții plătesc o taxă de serviciu, ce reprezintă 10 % din nota și este percepută ca bacșiș.
Peste 11 milioane de lei din bacşiş
Conform datelor prezentate de un analist economic, în primele două luni ale acestui an, restaurantele sau cafenelele au obținut un profit de peste 11 milioane de lei din bacşiş. Adrian Asoltanie, analist economic, a afirmat că ultima perioadă a fost dominată de încercarea integrării bacșișului pe bonurile de casă. Românii au fost reticenți la această prevedere semnalând faptul că astfel, bacșișul ajunge la stat sau la patronul restaurantului. Aceste motive au dus la oprirea obiceiului de a lăsa bacșiș.
„Românii călătoresc mult există din ce în ce mai multe ţări în care bacşişul nu este un obicei şi probabil că împrumutăm şi noi uşor, uşor din acest obicei. În ultima perioadă s-a tot încercat integrarea acestui bacşiş pe bonul de casă, pe factură. Clientul zice: ok, bacşişul ăla se duce pe factură sau pe bon, ia statul din el, ia patronul. Şi atunci, de ce să mai las bacşiş dacă oricum nu ajunge la omul ăsta?” a declarat Adrian Asoltanie, analist economic, conform Observator .
