ONU, G7, Banca Mondială, FMI și alte instituții internaționale anunță o criză alimentară mondială. În aceste condiții, risipa de alimente devine o problemă din ce în ce mai serioasă. Anual, românii aruncă la gunoi mâncare de peste patru miliarde de euro, conform Departamentului pentru Dezvoltarea Durabilă.
„Aruncăm în România peste două milioane de tone de alimente, în contextul în care 24% din populaţia României trăieşte în sărăcie„, spune Raluca Fişer, preşedinta Asociaţiei Green Revolution.
În România, risipa alimtară este la ordinea zilei. Ea se traduce astfel: fiecare român pleacă de la cumpărături cu 4 plase, însă va folosi doar 3 dintre ele, întrucât una automat ajunge la gunoi. Ultimele studii arată că în 365 de zile, două bancnote de 100 de euro sunt aruncate printre deșeuri.
Cauzele risipei
Acest fenomen are mai multe cauze. Cele mai importante dintre ele sunt lipsa de organizare și cumpărăturile excesive. Gospodăriile românești alocă 26% din bugetul lunar pentru alimente și băuturi non-alcoolice, cu mult peste media europeană de 13%.
„În spatele acestui comportament se poate ascunde o tulburare obsesiv compulsivă, se poate ascunde o stare anxioasă sau o depresie. La urma urmei, prin cumpărături ne putem asigura o plăcere de unii singuri, o plăcere la îndemână”, a declarat psihoterapeutul Constantin Cornea.
Primele locuri ale risipitori din România sunt ocupate de gospodării și industria alimentară.
Este nevoie de o schimbare cât mai repede
Pentru a scăpa de acest obicei este necesară o schimbare din punct de vedere organizatoric.
„Listă de cumpărături, când ajungem la cumpărături alegem, dacă se poate, tot aşa, cântărit şi porţionat. Şi, foarte important, dacă un aliment este la termenul de valabilitate, dar este încă bun de mâncat, îl mâncăm, nu-l aruncăm”, spune nutriţionistul Cristian Mărgărit.
Nici stocarea alimentelor la congelator nu este de lăsat. Acestea trebuie împărțite pe porții. Un obicei foarte bun, potrivit nutriționiștilor este acela în care sunt așezate alimentele noi în spatele celor aflate aproape de expirare. La nivel macro, România are nevoie și de lanțuri de procesare.
„Nu avem investiţii în industria alimentară, în ultimii – nu zic un an, doi trei – 10 ani, 20 de ani. Industria alimentară trebuie susţinută pe proiecte, pe finanţări, ca să se retehnologizeze, să reducă, costurile pe risipă alimentară, pe neconformităţi”, a precizat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.
Dacă nu se iau măsuri în cel mai scurt timp, risipa va alimenta o eventuală criză alimentară. Din cauza războiului în desfășurare și a creșterii prețurilor la cereale, specialiștii se tem de o foamete în întreaga lume.
