La 30 iunie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 2%, iar cele de energie electrică cu 5,6%, faţă de acelaşi interval din 2021, notează Agerpres. Principalele resurse de energie primară au totalizat 16,283 milioane tone tep, în scădere cu 334.100 tep, raportat la primele şase luni ale anului trecut.
Potrivit sursei citate, producţia din termocentrale a fost de 10,587 miliarde kWh, în scădere cu 111,8 milioane kWh (-1%), în timp ce producţia din hidrocentrale a înregistrat 7,702 miliarde kWh (-2,798 milioane kWh, -26,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 5,194 miliarde kWh, în scădere cu 123,6 milioane kWh (-2,3%). De asemenea, de la an la an, producţia internă a însumat 8,788 milioane tep, în scădere cu 499.100 tep, importul a fost de 7,495 milioane tep. Resursele de energie electrică s-au ridicat la 32,293 milioane kWh (-1,927 milioane kWh), potrivit HotNews.
Exportul de energie electrică
Exportul de energie electrică a fost de 3,078 miliarde kWh, în scădere cu 508,4 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,842 miliarde kWh (-197,1 milioane kWh).
În primul semestru al anului în curs, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 4,009 miliarde kWh, în creştere cu 597 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 954,3 milioane kWh, în creştere cu 85,5 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică, în perioada analizată, a fost de 26,372 miliarde kWh, cu 4,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 3,7%. În acelaşi timp, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12,3%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,3%.
Reducere cu 15% a consumului de energie
Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze presupune o serie de grade de flexibilitate care diminuează acest procent. „De exemplu, dacă este depăşită ţinta asumată în faţa Comisiei Europene de umplere a depozitelor (ceea ce România a făcut până acum), atunci diferenţa cu care este depăşită ţinta se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. Mai mult, din procentul de 15% se scade consumul aferent industriei neenergetice. Acum, România nu este nevoită să ia vreo măsură de reducere a consumului, deoarece gradul de umplere este mult peste cel asumat, iar nivelul producţiei interne asigură aprovizionarea clienţilor protejaţi (cei casnici, cei care produc energie electrică şi termică, spitale, şcoli etc.). Dacă se va ajunge la nivelul Uniunii Europene să se declare stare de alertă, atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar, repet, nu pentru clienţii protejaţi!”, a declarat ministrul.
