Oficialii din Camera Deputaților, for decizional, au votat miercuri ca 6 ianuarie (Boboteaza) şi 7 ianuarie (Sf. Ioan) să fie declarate sărbători legale. Astfel, în cele două zile, românii vor fi liberi și nu vor merge la serviciu.
Proiectul de lege prin care s-a stabilit acest lucru a fost inițiat de 62 de deputați din PSD, printre care s-au numărat președintele social-democrat, Marcel Ciolacu, și liderul grupului, Alfred Simonis.
Inițiativa fost votată cu 1193″ de voturi pentru, 65 de voturi „împotrivă” și opt abțineri.
,,Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.139 alin.(1) din Legea nr.53/2003, urmărindu-se instituirea, ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, a zilelor de 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza şi 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, este scris în raportul efectuat de comisia de specialitate.
„Eu sunt creştin ca şi dumneavoastră, sunt două sărbători mari, Boboteaza şi Sfântul Ion şi nu cred că este cu nimic ieşit din comun ca aceste două zile să fie zile libere. Foarte mulţi români participă atât la Bobotează şi foarte mulţi români sărbătoresc Sfântul Ion, cei mai mulţi sfinţi sunt de Sfântul Ion”, a spus în luna noiembrie a anului trecut președintele PSD, Marcel Ciolacu, scrie Mediafax.
Ce zile au libere românii în 2023
Conform calendarului acestui an și a legilor aflate în vigoare, românii vor avea următoarele zile libere din 2023:
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
– 14 aprilie – Vinerea Mare
– 16 şi 17 aprilie – Paşte ortodox
– 1 mai – Ziua Muncii
-1 iunie – Ziua Copilului
– 4 iunie şi 5 iunie – A doua zi de Rusalii
– 15 august – Adormirea Maicii Domnului
– 30 noiembrie – Sfântul Andrei
– 1 decembrie – Ziua Naţională a României
– 25 decembrie şi 26 decembrie – Crăciunul.
Zile libere cu ocazii speciale
Codul Muncii din România prevede, încă din 2011, că românii mai au dreptul să-și ia zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite, chiar dacă acestea nu sunt prevăzute în regulamentul intern al companiei. Potrivit legii, zilele în cauză nu sunt incluse în concediul de odihnă, scrie România TV.
„(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
(2) Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern,” se arată în Codul Muncii.
Astfel, conform site-ului Legislația Muncii, salariații plătiți din fonduri publice au dreptul să-și ia zile libere pentru:
– căsătoria salariatului – 5 zile;
– căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile;
– nașterea unui copil – 5 zile + 10 zile dacă tatăl copilului a urmat un curs de puericultură;
– decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
– decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
– donatorii de sânge – 1 zi;
– schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași companii, cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile;
– 30 de zile concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.
Zile libere pentru urgențe familiale
În Codul Muncii, din luna octombrie 2022, sunt inserate zilele libere pentru urgențele familiale. Astfel, salariații pot lipsi de la serviciu în cazul unei situații deosebite, precum apariția unei boli sau producerea unui accident.
Conform legii, angajații pot lipsi anual de la muncă până la zece zile calendaristice, însă trebuie să-și anunțe în prealabil angajatorul.
De asemenea, în lege este trecută o obligație care prevede recuperarea acestor zile, care sunt plătite.
Aceste zile libere nu sunt de odihnă și nici de zile de concediu fără plată.
