Infofinanciar > Lumea la zi > Rusia amenință din nou statele occidentale! Putin a îndemnat Berlinul să-și reconsidere poziția
Lumea la zi

Rusia amenință din nou statele occidentale! Putin a îndemnat Berlinul să-și reconsidere poziția

realitatea.net
FOTO:realitatea.net

Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz, într-o convorbire telefonică, că linia occidentală privind Ucraina este „distructivă” și a îndemnat Berlinul să își regândească abordarea, a declarat Kremlinul. În stenogramele convorbirii telefonice de la Berlin, purtătorul de cuvânt al lui Scholz a declarat că Scholz a condamnat atacurile aeriene rusești împotriva infrastructurii civile și a cerut o soluție diplomatică la război „inclusiv o retragere a trupelor rusești”.

Separat, guvernul german a confirmat că se pregătește să livreze Ucrainei șapte tancuri Gepard, care se adaugă la cele 30 de tancuri de apărare antiaeriană folosite deja pentru a lupta împotriva forțelor rusești. Putin a declarat că nu regretă că a lansat ceea ce el numește o „operațiune militară specială” pentru a dezarma și „denazifica” Ucraina. El prezintă războiul ca pe un moment de cotitură în care Rusia a înfruntat în sfârșit un Occident arogant după decenii de umilință în urma căderii Uniunii Sovietice în 1991. Ucraina și Occidentul spun că Putin nu are nicio justificare pentru ceea ce ei consideră a fi un război de ocupație de tip imperial în care au fost uciși mii de civili. Kievul spune că va lupta până când ultimul soldat rus va fi expulzat de pe teritoriul său.

Biden l-a catalogat pe Putin drept un „măcelar”

Președintele rus Vladimir Putin este „deschis la negocieri” în privința Ucrainei, dar Occidentul trebuie să accepte cererile Moscovei, a declarat vineri Kremlinul, la o zi după ce președintele american Joe Biden a declarat că este dispus să discute dacă Putin ar căuta o modalitate de a pune capăt războiului. Vorbind după discuțiile de joi de la Casa Albă cu președintele francez Emmanuel Macron, Biden a declarat că este pregătit să vorbească cu Putin „dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului”, adăugând că liderul rus „nu a făcut încă acest lucru”.

Biden nu a vorbit direct cu Putin de când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie. În martie, Biden l-a catalogat pe Putin drept un „măcelar” care „nu poate rămâne la putere”.Acum, după mai mult de nouă luni de lupte și în timp ce iarna își strânge ghearele, țările occidentale încearcă să stimuleze ajutorul pentru Ucraina, în timp ce aceasta se resimte din cauza atacurilor rusești cu rachete și drone care au vizat infrastructura energetică cheie și care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă.

Luptele fac ravagii în estul Ucrainei, orașul Bakhmut fiind principala țintă a atacurilor de artilerie ale Moscovei, în timp ce forțele rusești din regiunile sudice Herson și Zaporojie rămân în defensivă, a declarat Statul Major General al Ucrainei în ultima sa actualizare a câmpului de luptă.

UE a adoptat un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc

În încercarea de a reduce banii disponibili pentru efortul de război al Moscovei, Uniunea Europeană a acceptat provizoriu un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare, au declarat diplomații. Măsura va trebui să fie aprobată de toate guvernele UE printr-o procedură scrisă până vineri.

În primul răspuns public al Moscovei la deschiderea lui Biden, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor: „Președintele Federației Ruse a fost întotdeauna, este și rămâne deschis la negocieri pentru a ne asigura interesele”. Cu toate acestea, Peskov a declarat că refuzul SUA de a recunoaște teritoriul anexat din Ucraina ca fiind rusesc împiedică căutarea unor modalități de a pune capăt războiului. Moscova a cerut anterior garanții de securitate radicale, inclusiv o inversare a extinderii NATO în est.

„Dorința noastră de a trăi liber… nu va fi încălcată. Ucrainenii nu vor mai fi niciodată o pietricică în vreun imperiu”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, joi seara târziu, într-un mesaj care marchează cea de-a 31-a aniversare a votului covârșitor al Ucrainei în favoarea independenței față de Uniunea Sovietică condusă de Moscova. Biden și Macron au declarat într-o declarație comună după discuțiile lor de joi că sunt hotărâți să ceară socoteală Rusiei „pentru atrocitățile și crimele de război documentate pe scară largă, comise atât de forțele sale armate regulate, cât și de proxeneții săi” în Ucraina.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat vineri că este „indignat” de o declarație a Ministerului francez de Externe care a susținut planurile Uniunii Europene de a crea un tribunal privind posibilele crime comise de Moscova în Ucraina.  Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că speră să ajungă la un acord cu Rusia și Ucraina pentru a crea o zonă de protecție la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, până la sfârșitul anului.

Bombardamentele repetate din jurul centralei controlate de Rusia au generat îngrijorare cu privire la potențialul unui accident grav la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Chornobîl din 1986.

Evoluția atacurilor

Trei persoane au fost ucise și șapte rănite în bombardamentele rusești asupra regiunii Herson din sudul Ucrainei din ultimele 24 de ore, a declarat vineri guvernatorul regional. Capitala regională Herson, eliberată de forțele ucrainene la jumătatea lunii noiembrie și alte părți ale regiunii au fost bombardate de 42 de ori în aceeași perioadă, a scris guvernatorul Iaroslav Yanushevych pe aplicația de mesagerie Telegram.

Între timp, oficialii instalați de Rusia în Donețk au declarat că trei persoane au murit vineri după ce forțele ucrainene au bombardat orașul din estul Ucrainei, potrivit observatornews.ro.

Într-o evoluție macabră, mai multe ambasade ucrainene din străinătate au primit „pachete însângerate” care conțineau ochi de animale, a declarat vineri ministrul ucrainean de externe, după ce o serie de scrisori-bombă au fost trimise la site-uri din Spania, inclusiv la ambasada Kievului din Madrid.

Rusia a intensificat recent o campanie de întrerupere a alimentării cu energie electrică, apă și căldură în orașele ucrainene. Ucraina și Occidentul spun că strategia intenționează în mod deliberat să afecteze civilii, o crimă de război, lucru pe care Moscova îl neagă.

Atacurile asupra infrastructurii vor crește probabil costurile de menținere a economiei ucrainene în funcțiune anul viitor cu până la 1 miliard de dolari pe lună, iar ajutorul acordat țării va trebui să fie „concentrat în avans”.