Încă o declarație dură vine dinspre Moscova, de această data la adresa americanilor și a posibilelor operațiuni ale acestora: ”Orice posibilă confiscare a activelor ruseşti de către Statele Unite va distruge complet relaţiile bilaterale ale Moscovei cu Washingtonul”, a declarat Alexander Darchiev, şeful Departamentului nord-american din cadrul Ministerului rus de Externe.
„Îi avertizăm pe americani asupra consecinţelor dăunătoare ale unor astfel de acţiuni care vor afecta permanent relaţiile bilaterale, ceea ce nu este nici în interesul lor, nici în interesul nostru”, a mai declarat Darchiev.
Darchiev a mai spus că influenţa SUA asupra Ucrainei a crescut în măsura în care „americanii devin din ce în ce mai mult o parte directă în conflict”.
Muniție pentru HIMARS
La 1 august, Statele Unite au anunțat o nouă tranșă de armament pentru Ucraina, inclusiv muniție pentru lansatoarele de rachete, mortierele și obuzierele despre care oficialii militari ucraineni au declarat că au fost esențiale în lupta pentru respingerea trupelor rusești și pentru lovirea liniilor de aprovizionare ale acestora.
Noul ajutor de 550 de milioane de dolari „va include mai multă muniție pentru sistemele avansate de rachete de mare mobilitate, cunoscute și sub numele de HIMARS, precum și muniție” pentru artilerie, le-a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, reporterilor de la Casa Albă. În felul acesta asistența militară angajată pentru Ucraina de la preluarea mandatului de către președintele Joe Biden se ridică la peste 8 miliarde de dolari totalul, a precizat Kirby.
HIMARS au o rază de acțiune mai mare și sunt mai precise decât artileria din epoca sovietică pe care Ucraina o avea în arsenalul său. Pentagonul a precizat într-o declarație că Statele Unite „vor continua să coopereze cu aliații și partenerii săi pentru a oferi Ucrainei capacități de luptă esențiale” pentru a răspunde cerințelor în evoluție ale câmpului de luptă.
Cum răspunde UE la impactul războiului asupra pieței?
Atacurile Rusiei asupra culturilor și infrastructurii de transport au afectat capacitatea Ucrainei de a-și exporta producția agroalimentară, ceea ce a agravat și mai mult criza alimentară la nivel mondial.
Consiliul European și Consiliul UE au reacționat imediat la creșterea prețurilor și la preocupările legate de aprovizionarea cu alimente și energie.
În martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat dependența UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din mai 2022, liderii au trecut în revistă progresele legate de consolidarea independenței energetice a UE și au solicitat o mai mare diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea interconectării rețelelor energetice. De asemenea, aceștia au solicitat o coordonare internațională eficace pentru a asigura un răspuns cuprinzător la nivel mondial la provocările legate de securitatea alimentară.
În cadrul reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie 2022, liderii UE au solicitat insistent Rusiei să înceteze imediat vizarea instalațiilor agricole și să deblocheze porturile de la Marea Neagră, pentru a permite exportul de cereale din Ucraina. Liderii UE au subliniat că sancțiunile UE împotriva Rusiei permit libera circulație a produselor agroalimentare și furnizarea de asistență umanitară.
