Infofinanciar > Lumea la zi > Rusia post-Putin: Ce se întâmplă dacă președintele moare brusc?
Lumea la zi

Rusia post-Putin: Ce se întâmplă dacă președintele moare brusc?

Rusia post-Putin: Ce se întâmplă dacă președintele moare brusc?
Sursă foto: Twitter

În ultimele luni, starea de sănătate a președintelui rus Vladimir Putin a fost subiectul multor speculații, susținându-se că acesta ar avea cancer, Parkinson sau chiar că ar fi supraviețuit unei tentative de asasinat. Însă, până în prezent, nu a fost găsită nicio adeverință a medicului.

„El poate rămâne la putere 10 ani sau mai mult dacă vrea, depinde de circumstanțe”, a declarat analistul politic Tatiana Stanovaya pentru Al Jazeera. „Nu aș acorda prea multă atenție problemelor sale de sănătate”.

În cazul în care bărbatul de 69 de ani moare sau părăsește brusc funcția, Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale, iar dacă nu o face, Comisia Electorală Centrală ar trebui să facă acest lucru.

În timp ce au loc aceste alegeri, prim-ministrul Mihail Mișușin va deveni președinte interimar. Cu toate acestea, Mișușin nu este considerat un apropiat de Putin și nici un candidat credibil pentru orice alegeri.

În schimb, Stanovaya crede că plecarea lui Putin va lăsa un vid de putere între interesele de afaceri, oficialii din domeniul securității, cum ar fi ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și alte facțiuni ale elitei.

„Dacă i se întâmplă ceva mâine, cred că sistemul ar supraviețui. Acesta este încă robust”, a spus Stanovaya, potrivit Al Jazeera.

„Forțele conservatoare, siloviki [oficiali de securitate] vor prelua inițiativa politică și vor prelua conducerea. Dar, dacă i se întâmplă ceva lui Putin mai târziu – un an sau mai mult – în acest caz, riscurile de destabilizare sunt mult mai mari. Vom asista la lupte interne și siloviki ar avea mult mai puține șanse să păstreze inițiativa. Anul viitor, situația ar putea fi mai diferită și mai dificilă.”

Potrivit rapoartelor din mass-media rusești independente, membrii elitei din Rusia au fost surprinși și s-au simțit neliniștiți, atunci când Putin a anunțat invazia Ucrainei la 24 februarie, declarând că „operațiunea militară specială” este un pas necesar.

O consolidare patriotică s-a instalat în următoarele săptămâni, în timp ce economia a rezistat mai robust decât se aștepta.

Cu toate acestea, se pare că refuzul lui Putin de a recunoaște o legătură între problemele economice și sancțiuni îi îndepărtează pe oficialii care au afaceri, în timp ce alții îl critică pentru că nu duce un război suficient de activ.

Cum văd rușii din interiorul sistemului domnia lui Putin

Potrivit unor rapoarte, câteva persoane din interiorul Kremlinului discută în particular despre „cine ar putea veni după Putin”. Dar, analistul Stanovaya a spus că astfel de discuții nu trebuie luate în serios.

„De fapt, nimeni nu știe [cine va fi următorul]”, a spus Stanovaya. „Dacă cineva, de exemplu, începe să scrie că Medvedev este succesorul, ar putea fi considerat un atac politic la adresa lui Medvedev, pentru că nimeni nu vrea să apară ca succesor, deoarece îți face poziția mai vulnerabilă”.

Expertul în securitate, Mark Galeotti, a declarat pentru Al Jazeera: „Sincer, este greu de crezut că Putin va pleca curând. Cu toate poveștile despre boală, nu există nicio dovadă că este grav bolnav și, având în vedere cât de dezastruos a decurs războiul, nu-l văd retrăgându-se decât dacă este forțat să plece de oamenii din jurul său. ; „Nu există succesori evidenți – nu ar fi [înțelept] să arăți că organizezi un concurs pentru un post care nu este vacant.”

Putin se află la cârma Rusiei de peste 20 de ani, conducând națiunea din 2000 până în 2008 și din nou din 2012 până în prezent. Între timp, Dmitri Medvedev a deținut președinția, deși Putin, în calitate de prim-ministru, a fost considerat în general că deținea adevărata putere chiar și în acea perioadă. În total, politicianul în vârstă de 69 de ani, care la sfârșitul lunii februarie a proclamat invazia Rusiei în Ucraina ca fiind o „operațiune militară specială” necesară, a egalat cei 18 ani la putere ai liderului sovietic Leonid Brejnev. Dacă includem și perioada în care Medvedev a fost la putere, Putin a condus Rusia cel mai mult timp, depășindu-l chiar și pe Iosif Stalin.

Mandatul său actual urmează să expire în 2024. Cu toate acestea, în 2020, Constituția a fost modificată, permițându-i lui Putin să candideze pentru încă două mandate de șase ani, până în 2036 , când va împlini 86 de ani.

Potrivit lui Stanovaya, dacă economia continuă să eșueze și nemulțumirea publică crește, o altă facțiune ar putea încerca să preia frâiele.

Dar, jurnalista Farida Rustamova, care se ocupă de politica rusă și de intrigile de la Kremlin, avertizează împotriva acestor previziuni.

„În cazul decesului președintelui, atribuțiile îi revin premierului. Va reuși Mișușin să se mențină la putere? Nu avem cum să ne dăm seama”, a declarat ea prin telefon pentru Al Jazeera. „Putem vorbi despre aceste lucruri în abstract, dar în niciun caz nu ar trebui să ne bazăm pe aceste gânduri ca și cum acestea ar reliefa viitorul.”

„Este foarte dificil să faci predicții despre țările autoritare, deoarece nu știm ce se va întâmpla. În Rusia nu există forțe politice alternative despre care să putem vorbi”.

Ea a adăugat că cei care se opun lui Putin pot „doar să aibă fantezii”.

„Această spălare a creierului în Rusia are loc acum de la o vârstă fragedă. Nu pot exista reforme decât de sus în jos, deoarece sistemul lui Putin există de prea mult timp, a învățat o întreagă generație timp de 20 de ani deja”, a spus ea.

Este puțin probabil ca actuala opoziție din Rusia să câștige orice alegeri post-Putin, deoarece guvernul a ciopârțit orice alternativă în ultimii 20 de ani. În afara Partidului Rusia Unită al lui Putin, al doilea cel mai puternic bloc sunt comuniștii, al căror lider, Gennady Zyuganov, este considerat „opoziția sistemului” doar pentru a creiona o iluzie a unei democrații pluraliste în Rusia. De altfel, Partidul Comunist nu se opune decât foarte rar lui Putin.

Cea mai faimoasă figură a opoziției, cel puțin în afara Rusiei, este Alexei Navalny, care a primit în martie nouă ani de închisoare, fiind acuzat de deturnare de fonduri. Dar chiar dacă ar fi fost liber, popularitatea sa reală în rândul rușilor este modestă.

Evgheni Roizman, o altă figură vizibilă a opoziției, care a fost cândva primarul popular al Ekaterinburgului, a fost arestat recent sub acuzația de discreditare a forțelor armate, care se pedepsește cu trei ani de închisoare.

Poate că un indiciu pentru viitorul Rusiei poate fi în Uzbekistan, o altă republică ex-sovietică care a fost condusă de fostul oficial sovietic, Islam Karimov, de la independența din 1991, până la moartea sa în 2016. În acest timp, Karimov și-a prelungit perioada de timp la putere prin alegeri, referendumuri și reforme constituționale considerate de mulți ca fiind fraudate. Familia sa s-a îmbogățit, iar disidența a fost suprimată.

După moartea sa, mass-media și mediul economic s-au bucurat de mai multă libertate, iar zeci de prizonieri politici au fost eliberați în timpul unei perioade de reform. Însă, în rest, mulți dintre aceiași oficiali au rămas la putere, iar structura guvernului a rămas neschimbată.

Cu toate acestea, experții spun că există speranță pentru o Rusie mai pașnică, chiar dacă șansele pentru o mai mare democrație sunt slabe.

„Este puțin probabil să fie cineva mai șovăielnic [după Putin], dar nici nu ar trebui să ne așteptăm la un liberal”, a declarat Galeotti.

„Cel mai bun lucru la care putem spera este un cleptocrat pragmatic care să aprecieze că războiul nu este benefic mediului de afaceri. În prezent, oameni precum premierul Mihail Mișușin sau primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, ar putea să se încadreze în acest tipar, dar asta nu înseamnă că este neapărat probabil ca aceștia să ajungă vreodată la putere.”

Stanovaya crede că „siloviki” s-ar putea dovedi mult mai pragmatici.

„Putin este cu adevărat obsedat de misiunea sa istorică, are foarte multe emoții în legătură cu situația din Ucraina”, a spus ea.

„S-ar putea să fie mai ușor pentru Occident să trateze cu „siloviki”, deoarece ambițiile lor sunt mai mici. Chiar dacă Rusia devine și mai anti-occidentală, ar putea exista mai mult spațiu de manevră în relațiile cu statele europene”.

Anul trecut, Putin le-a spus rușilor: „Va veni un moment în care, sper, voi putea spune că o astfel de persoană este demnă, în opinia mea, să conducă o țară atât de minunată precum Rusia, patria noastră.”

Evident, acel moment nu a venit încă.