Premierul Nikol Pashinyan a declarat că Armenia va părăsi alianța militară condusă de Rusia. Acesta a acuzat membrii blocului că au complotat cu rivalul Azerbaidjan pentru a începe un război împotriva țării sale.
Nikol Pashinyan a acuzat Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Kremlin, că nu reușește să protejeze Armenia de agresiunea Azerbaidjanului. Premierul armena a amenințat în mod repetat că va părăsi blocul dacă Moscova nu oferă mai multe asigurări. Armenia încearcă să se apropie mai mult de Statele Unite și de Uniunea Europeană.
De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a revendicat-o în întregime prin forță în septembrie.
Rusia s-a aliat în mod tradițional cu Armenia, dar relațiile lor s-au deteriorat în ultimele luni. În schimb, legăturile Moscovei cu Azerbaidjanul s-au adâncit.
Erevanul va alege momentul
În fața parlamentarilor din capitala Erevan, Pashinyan a declarat că țara sa și-a „înghețat” participarea la OTSC. El a mai precizat și că va părăsi blocul la un moment ales de Armenia.
„Vom decide când vom pleca, dar nu ne vom întoarce. S-a dovedit că membrii alianței nu își îndeplinesc obligațiile contractuale. Ci plănuiesc un război cu Azerbaidjanul împotriva noastră.”, a declarat Pashinyan.
Premierul s-a abținut să numească țările acuzate din cadrul blocului. Acesta include Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan și a fost fondat în 1992.
Nagorno-Karabah, motivul rupturii
Ruptura dintre Armenia și Rusia vine după ce Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabah într-un război de o zi în septembrie. Conflictul a provocat un exod aproape total al întregii populații de etnie armeană din enclava caucaziană. În ciuda prezenței forțelor ruse de menținere a păcii.
Mai mulți armeni din Karabah au declarat la vremea respectivă că s-au simțit „trădați” de forțele ruse. Potrivit aceuzelor, acestea „nu au făcut nimic” pentru a-i proteja. Fapt care i-a făcut să își abandoneze casele și să fugă în Armenia propriu-zisă.
Aproximativ 2.000 de forțe de menținere a păcii fuseseră desfășurate în Karabah după războiul de 44 de zile în 2020. În urma conflcitului, Azerbaidjanul a recucerit aproximativ o treime din enclavă. Ofensiva a fost oprită de o încetare a focului mediată de Moscova. Azerbaidjanul a încălcat-o trei ani mai târziu.
Armenia a făcut concesii
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a descris recucerirea Karabahului ca fiind „obiectivul sacru” al președinției sale. În aprilie, Armenia a fost de acord să returneze Azerbaidjanului patru sate de la graniță. Ambele țări au descris măsrua ca fiind un pas important către un acord de pace. Cu toate acestea, un tratat de pace oficial nu a fost semnat în ciuda lunilor de negocieri.
Pashinyan a declarat recent că Armenia este „pregătită să semneze un acord de pace în termen de o lună”. Dar încercarea de a normaliza legăturile cu Azerbaidjanul a alimentat nemulțumirea acasă. Protestatarii l-au acuzat pe Pashinyan că a făcut concesii inacceptabile de terenuri lui Aliyev. Azerbaidjanul a cerut, de asemenea, ca Armenia să își modifice constituția. Solicitarea a fost făcută pentru a elimina o referință la independența Karabahului. Pashinyan a refuzat până în prezent cererile.
Săptămâna aceasta au izbucnit proteste în fața parlamentului din Erevan. Mișcarea a fost condusă de arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, care cere demisia lui Pashinyan. „Problema este foarte simplă: acest om trebuie să plece. Nu există altă opțiune.”, a scris Galstanyan pe rețelele de socializare, citat de cnn.
