Kievul contracarează! De data aceasta, armata ucraineană ar fi ucis cel puțin 40 de prizonieri de război capturați de la forțele rusești în urma unui bombardament a unei închisori din estul țării. Atacul s-ar fi realizat cu sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, tehnologie furnizată de Statele Unite ale Americii (SUA), potrivit informațiilor furnizate de armata Kremlinului și separatiștii pro-Moscova.
„Forțele de securitate ucrainene au tras cu rachete HIMARS într-un centru de detenție preventivă de lângă Olenivka în această seară (joi, 29 iulie n.r.)”, a declarat Ministerul Apărării din Rusia într-un comunicat transmis de agențiile de presă de stat, și citată de publicația The Moscow Times. La acea închisoare ar fi fost prezenți și prizonieri de război ucraineni, inclusiv membri ai Regimentului Azov, cei care s-au predat după lupta de apărare a orașului-port Mariupol din interiorul uzinei de oțel Azovstal, care într-un final a fost asediată.
Ministerul rus al Apărării a declarat că 40 de prizonieri ucraineni au fost uciși și alți 84 au fost răniți. Informațiile venite de la Moscova sunt aprobate și de autoritățile din Republica separatistă Donețk care specificat că numărul deceselor ar fi ajuns la 53.
Ucraina neagă vehement
Armata ucraineană a negat aceste informații ulterior, în ziua de vineri, 29 iulie, acuzând forțele ruse că ele ar fi fost cele care au îndreptat armele către închisoarea Olenivka. Kievul spune că rușii au realizat acest atac „pentru a ascunde tortura prizonierilor și execuțiile comise la ordinele administrației de ocupație”, potrivit, ministrului de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, care a acuzat forțele armatei rusești că au efectuat acest atac asupra acestui penitenciar pentru că în acest loc se aflau numeroși prizonieri de război ucraineni.
„Rusia a comis o altă crimă de război care ne lasă mască pe toți! Armata inamică a bombardat o unitate corecțională din Olenivka, unde erau ținuți prizonieri ucraineni. Fac un apel tuturor partenerilor să condamne cu fermitate această încălcare brutală a dreptului internațional umanitar și să recunoască Rusia drept stat terorist”, a scris Kuleba pe Twitter.
Problema se adâncește
Această confuzie și contradicție dintre cele două părți rivale se accentuează. Denis Pushilin, șeful Republicii Populare Donețk, a susținut, însă fără având dovezi, că această acțiune armată a fost o încercare deliberată de a-i împiedica pe soldații ucraineni să „depună mărturie” pentru „procesul privind crimele de război” din regiunea sa. Autoritățile de la Kiev condamnă aceste afirmații, din nou, ca fiind false.
