Rușii atacă la baionetă! Lupte pentru Bakhmut ca în primul război mondial. Wagner recrutează pușcăriași

Luptele pentru orașul ucrainean Bakhmut s-au intensificat în timpul Crăciunului, după ce forțele armate ruse au desfășurat un nou val de trupe și vehicule blindate pe linia frontului, pe fondul unui baraj de noi atacuri cu rachete.

Cele mai violente confruntări au loc în jurul orașului Bakhmut din estul Donețk, pe care Rusia încearcă de luni de zile să îl ia cu asalt, și mai la nord, în orașele Svatove și Kreminna, unde Ucraina încearcă să rupă liniile de apărare rusești.

Rusia își trimite trupele la atacuri sinucigașe

Un videoclip care circulă pe rețelele de socializare pretinde că arată un „val uman” de soldați ruși, mulți dintre ei despre care se crede că sunt mercenari din infamul grup Wagner, care sunt făcuți bucăți în timp ce fug prin zona rurală de lângă Bakhmut, în scene care amintesc de Primul Război Mondial.

Numeroși experți ucraineni au subliniat modul în care Wagner a folosit așa-numita tactică a valurilor umane timp de luni de zile în Bakhmut – trimițând recruți slab pregătiți, care sunt adesea prizonieri, în fața unor atacuri frontale aproape sinucigașe.

Trupele, surprinse de camera unei drone ucrainene, au fost văzute în timp ce atacă pe un câmp marcat de găuri de obuze și presărat cu cadavrele propriilor camarazi.

Bakhmut, în regiunea Donețk din Donbas, unde locuiau 70.000 de oameni înainte de război, a fost redus la un oraș fantomă bombardat, unde resturile acoperă străzile în mijlocul unor explozii constante.

Orașul se află pe o confluență importantă de rute de aprovizionare și, cel puțin atunci când au început luptele, a fost considerat un punct vital pentru asalturile în Donbas – în special în orașele din apropiere, Slovyansk și Kramatorsk.

Acum, însă, bătălia este mai mult simbolică decât practică. Majoritatea analiștilor sunt de acord că prețul de sânge pe care Rusia l-a plătit încercând să cucerească Bakhmut – despre care se crede că este de peste 100 de soldați pe zi – nu merită valoarea capturării acestuia.

În centrul orașului Bakhmut, unde majoritatea clădirilor au fost incendiate, soldații sunt implicați într-un război urban brutal, trăgând unii în alții printre ruine, în timp ce încearcă să evite să fie făcuți praf de focul de artilerie.

Între timp, zona rurală din jur a fost transformată într-un iad noroios prin care trupele rusești sunt forțate să mărșăluiască în încercări zadarnice de a câștiga teren, în stilul primului război mondial.

 Bakhmut rămâne în picioare

Păduri întregi au fost distruse de obuze de artilerie, tancuri și drone, în timp ce soldații se adăpostesc în tranșee asemănătoare unor mlaștini și se împușcă unii pe alții prin noul „no man’s land” european.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că în Bakhmut au rămas „doar câțiva civili” după luni de vărsare de sânge.Pentru a prelua controlul asupra orașului cunoscut cândva pentru podgoriile sale și minele de sare, Rusia s-a bazat pe mercenari, recruți din închisori și soldați nou mobilizați.

În Bakhmut, „nu există niciun loc care să nu fie acoperit de sânge. Nu există oră în care să nu se audă vuietul teribil al artileriei’, a declarat Zelenski, potrivit Daily Mail.

Pentru a reface numărul uriaș de luptători care se pierd pe front, șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a lansat o a doua campanie de recrutare în închisorile rusești.

Putin se bazează pe deținuți

Casa Albă estimează că Wagner are 50.000 de persoane desfășurate în Ucraina, dintre care 10.000 de contractori și 40.000 de condamnați violenți recrutați din coloniile penitenciare, potrivit purtătorului de cuvânt Jon Kirby.

‘Ei au recrutat chiar și deținuți cu afecțiuni medicale grave’, a afirmat Kirby. Prigozhin, un aliat apropiat al lui Putin, a fost filmat pentru prima dată în septembrie în coloniile penitenciare rusești, spunându-le deținuților că dosarele lor penale vor fi șterse după șase luni dacă vor accepta să lupte pentru grupul Wagner.

Mercenarii grupului Wagner au sprijinit efortul de război al Rusiei și se crede că au fost implicați într-o parte considerabilă a luptelor din Bakhmut. Analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov a declarat că luptele nu fac decât să se înrăutățească în Bakhmut și în jurul acestuia, în timp ce comandanții militari ruși și ai grupului Wagner își varsă trupele în regiune pentru a împiedica orice pas înapoi.

‘S-au înregistrat foarte puține schimbări în ceea ce privește linia frontului, dar presiunea inamicului s-a intensificat, atât în ceea ce privește numărul de oameni, cât și tipul și cantitatea de echipament’, a declarat Zhdanov, adăugând că Moscova a desfășurat un nou val de vehicule blindate și tancuri menite să le consolideze atacul.

Putin vrea să negocieze pacea

Ministerul britanic al Apărării a declarat că forțele armate ruse și-au întărit probabil și apărarea în jurul orașului Kreminna, unul dintre cele două orașe omonime care împreună constituie linia frontului Svatove-Kreminna, de-a lungul căreia bătălia este cea mai intensă.

Kreminna și Svatove sunt importante din punct de vedere logistic pentru eforturile Moscovei de a-și consolida stăpânirea asupra regiunii Luhansk din Donbas și permit armatei să facă să coboare liniile de aprovizionare prin Luhansk și Donețk dinspre nord.

Dacă forțele ucrainene ar reuși să recucerească orașele, ar oferi o platformă excelentă de pe care oamenii lui Volodimir Zelensku ar putea să-i împingă pe ruși înapoi în Luhansk și să înceapă să le amenințe rutele de aprovizionare.

În altă parte în Ucraina, Moscova a tras 33 de rachete asupra unor ținte civile din orașul Kherson, situat în sudul țării, în cele 24 de ore până la primele ore ale dimineții, a anunțat armata ucraineană, atacând zone populate de pe malul vestic al râului Dnipro.

Forțele rusești au abandonat orașul luna trecută, într-unul dintre cele mai importante câștiguri ale Ucrainei în cele 11 luni de război. Dar bucuria locuitorilor din Kherson pentru eliberarea lor a făcut rapid loc fricii, pe fondul bombardamentelor rusești neîncetate de pe malul estic al râului Dnipro, iar mulți au fugit de atunci.

Vladimir Putin și-a lansat invazia în Ucraina la 24 februarie, numind-o o „operațiune militară specială” pentru „denazificarea” vecinului său, despre care a spus că reprezintă o amenințare pentru Rusia.

Țara sa și-a propus să supună Ucraina în câteva zile, dar forțele sale au fost înfrânte la periferia capitalei, Kiev, în primăvară și au fost forțate să se retragă din alte zone în toamnă.

Putin a răspuns prin convocarea a sute de mii de rezerviști pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial.

În comentariile din ultimele zile, președintele rus a vorbit în repetate rânduri despre dorința de a purta discuții de pace, însă ministrul său de externe, Serghei Lavrov, a precizat că Rusia are condiții prealabile, inclusiv aceea ca Ucraina să recunoască în mod oficial proprietatea rusă asupra mai multor regiuni ocupate pe care Putin susține că le-a anexat.

Zelenski a elaborat un plan de pace în zece puncte

Ucraina afirmă că nu ar fi niciodată de acord să renunțe la pământ, iar președintele ucrainean Zelenski a promovat un plan de pace în zece puncte, îndemnând liderii mondiali să organizeze un Summit global pentru pace. Într-o alocuțiune ținută marți seara târziu, Zelenski a declarat că o reuniune a comandamentului militar a „stabilit pașii care trebuie urmați în viitorul apropiat”.

‘Vom continua să pregătim forțele armate și securitatea Ucrainei pentru anul viitor. Acesta va fi un an decisiv. Înțelegem riscurile iernii. Înțelegem ce trebuie făcut în primăvară’, a spus el. Putin a ripostat marți împotriva plafonării prețului la petrolul său de către țările occidentale, afirmând că Rusia va interzice vânzările de petrol către țările care respectă restricția impusă la 5 decembrie.

Plafonarea, nemaiîntâlnită nici măcar în vremurile Războiului Rece dintre Occident și Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea eforturilor militare ale Rusiei în Ucraina – fără a perturba piețele prin blocarea efectivă a aprovizionării sale cu petrol. Conform plafonului, comercianții de petrol care doresc să păstreze accesul la finanțarea occidentală pentru aspecte cruciale ale transportului maritim global, cum ar fi asigurarea, trebuie să promită că nu vor plăti mai mult de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare.

Această sumă este apropiată de prețul actual al petrolului rusesc, dar cu mult sub prețurile la care Rusia a reușit să îl vândă în mare parte a anului trecut, când profiturile neașteptate din energie au ajutat-o să compenseze impactul sancțiunilor financiare. Decretul de interzicere a petrolului de către Putin a fost prezentat ca un răspuns direct la „acțiunile neprietenoase și în contradicție cu dreptul internațional ale Statelor Unite și ale statelor străine și ale organizațiilor internaționale care li se alătură”.

Interdicția ar urma să oprească vânzările de țiței către țările participante la plafonarea prețurilor în perioada februarie – iulie 2023, deși Putin ar avea autoritatea de a anula măsurile în cazuri speciale. Rusia este al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită, iar orice întrerupere efectivă a vânzărilor sale ar avea consecințe de anvergură pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial.