Țara noastră a fost vizată în 2024 de acțiuni de „sabotaj” specifice arsenalului de tehnici hibride de la Moscova. Și alte state europene au fost implicate.
Țările din NATO au fost testate cu privire la pregătirea defensivă prin atacuri hibride. Scopul examinări a fost de a constata slăbiciunile din infrastructură, potrivit DIICOT. Informațiile au fost furnizate în raportul de activitate din 2024.
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât şi alte ţări europene, au fost vizate de diferite acţiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federaţia Rusă îl folosea în România, precum şi în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, explică DIICOT.
Strategia de trimitere a atacurilor hibride a Rusiei s-a modificat.
Rușii au schimbat strategia pentru NATO
Statul nu mai trimite în țările NATO proprii agenți. În prezent, rușii recrutează la întâmplare, pe Telegram, contractori în schimbul unui sprijin financiar.
„Germania, Franţa, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime. Evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informaţii ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenţi instruiţi, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidaţii sunt recrutaţi pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO. Astfel a început un proces de a se găsi slăbiciunile în infrastructură şi de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, precizează DIICOT.
În 2024, conform instituției, țara noastră nu a întâmpinat vreo amenințare teroristă concretă.
Și în România au fost anumite mișcări
Cu toate acestea, principalul factor al demarării și susținerii procedurii de radicalizare este propaganda asociației Daesh/Statul Islamic.
Diseminarea a fost amplificată de doctrina radicală susținută și de alte entități teroriste.
„La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin. Acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii”, adaugă procurorii, conform stirileprotv.
