Datele privind creșterea economică a României au fost revizuite pentru primul trimestru al anului. Institutul Național de Statistică a coborât creșterea inițială de la 5,3%, la 1,5%.
Institutul Național de Statistică a coborât puternic nivelul procentual al creșterii economice din primul trimestul al anului 2022, de la 5,3% la 1,5%, într-un comunicat transmis marți. Această revizie s-a produs după ce anterior, economiștii au transmis că datele sunt ,,umflate” și că ele ne transformă în niște ,,tigrii ai Europei”, Guvernul fiind în ipostaza în care poate discuta de taxe suplimentare pentru mediul privat.
Nu mai devreme de luna mai a acestui an, INS a transmis că România se bucură de o creștere economică de 5,2% în primele luni ale lui 2022 și de o urcare de 6,5% față de același trimestru al anului 2021. Datele pentru creșterea economică din perioada anterior menționată au fost confirmate de Institutul de Statistică în iunie 2022. Atunci, reprezentanții au detaliat că această pantă ascendentă se datorează consumului populației, care a urcat cu 7%, timp în care industria a tras cifrele în jos.
Părerile economiștilor
Imediat ce aceste cifre au fost anunțate, economiștii români au transmis că sunt uimiți de procente, mai ales că se așteptau la o recesiune tehnică.
Economistul Dan Bucșa spunea, în luna iunie, că Institutul Național de Statistică a oferit date ,,umflate” pentru creșterea economică din primul trimestru al acestui an. Mai mulți economiști nu și-au putut explica de unde au venit procentele surprinzător de mari. El a susținut că INS a redus substanțial Produsul Intern Brut estimat pentru anterioarele trimeste, iar sumele au venit din nou în primul trimestru din 2022. Acesta ar putea fi un motiv pentru care creșterea economică a raportat cifre mai mari în primul trimestru.
El a tras un semnal alarmă privind faptul că Statistica a precizat că au scăzut prețurile din piața IT și în zona tranzacțiilor imobiliare, deși sectorul imobiliar arată cifre care demonstrează contrariul. Este clar că la acest moment, România este victima unei perioade puternic inflaționiste în toate ramurile economiei.
El și-a ridicat o problemă în acest context, mai exact, „de ce-și fură INS căciula jucându-se de-a miliardele lipsă în trecut și raportând reduceri de preț amuzante?” „Pentru că așa arătăm a tigrii Europei, cei mai dinamici. ,,Trimestrul viitor o facem și mai lată”, afirma, ironic, economistul, conform economedia.ro.
Noile date INS dau dreptate economiștilor
Marți, INS a coborât datele pentru creșterea PIB din primul trimetru al anului 2022, comparativ cu trimestrul anterior, ajungând de la un avans de 5,3%, la doar 1,5%. Această corecție este foarte mare, mai ales privind faptul că aceste estimări au în general marje de eroare reduse, nicidecum aproape de 4 puncte.
Estimarea „este mult mai aproape de consensul inițial al Bloomberg de 1,0%, similar cu estimarea noastră”, atrag atenția economiștii reprezentanți ai BCR, într-un raport privind datele anunțate marți de INS.
Comunicatul INS
Institutul Național de Statistică a precizat că revizuirea a venit pe fondul schimbării metodei de calcul și prin optimizarea software-ului de ajustare sezonieră, cu toate că modelul a fost schimbat și în iunie 2022.
„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, precizează instituția, în comunicat.
În plus, instituția a mai subliniat, la solicitarea publicației Economedia, următoarele aspecte: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a parametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”.
