Peste 1.500 de tone de cărbune din Rusia au ajuns în Marea Neagră după ce barja în care erau încărcate s-a scufundat. Deși, la momentul actual, nu se cunosc motivele care au dus la producerea acestui accident, Garda de Mediu este într-o stare de alertă datorată de riscul de poluare.
Nava a fost încărcată cu aproximativ 1.500 de tone de cărbune în dana 119 a portului Constanța, după care a fost adusă la dana cu numărul 99, cu scopul alăturării convoiului format din mai multe barje. Grupul de nave urma să plece în direcția Canalul Dunăre Marea Neagră.
Lângă dana 99, barja a început să ia apă, în ciuda eforturilor muncitorilor care au încercat să o pompeze. Ulterior, nava s-a scufundat, însă acest lucru nu a pus în vreun pericol traficul naval pentru că s-a întâmplat în apropierea danei, au afirmat autoritățile portului din Constanța.
Încă nu s-a aflat motivul care a dus la producerea acestei scufundări
Autoritatea Navală din România a realizat procedurile pentru efectuarea unei anchete. La ora actuală, există două variante în legătură cu motivul care a produs acest accident. Primul este un proces necorespunzător de încărcare a mărfii iar al doilea se referă la o fisură prin care apa a intrat și a dus la scufundarea barjei.
Conform celor de la Digi24, nava era din Germania, iar proprietarul era sârb. Încărcătura de 1.500 de tone de cărbune provenea din Rusia, Serbia fiind destinația lor finală.
Pe site-ul Agerpres există o declarație șefului Gărzii de Mediu Constanța în care spune :„ Prin faptul că 1500 tone cărbune au ajuns în apa din acvatoriul portuar se poate spune că este posibil să apară o modificare a compoziției apei. Din discuțiile purtate cu ABADL, vor preleva probe si vor face analize.”.
Autoritatea Navală Română a contactat armatorul ca să scoată cărbunele și ca să readucă barja pe linia de plutire.
Acest lucru vine într-un moment extrem de rău, deoarece zona portuară din Constanța. În primele zile ale lunii mai, zeci de nave stau și așteaptă să preia marfă sau să o descarce pe cea pe care deja o au. La acel moment, 39 de vapoare erau în port, iar alte 56 așteptu în larg să le vină rândul. Aceste nave nu au intrat imediat în port, fiindcă ar fi stat prea mult până le-ar fi venit rândul și ar fi fost nevoie de plata unei taxe.
Multe dintre aceste nave aduc fie cereale, fie produse care se vor folosi în industria enegetică.