Prețurile cresc, inflația devine, de asemenea, din ce în ce mai mare pe măsură ce timpul trece, iar acest lucru nu face decât să facă mai costisitor nivelul de trai pentru români. Estimările Băncii Naționale a României în ceea ce privește nivelul inflației au fost depășite, situându-se în luna iunie la 15.1%.
Deși această creștere este general valabilă pe hârtie, fiecare om percepe diferit situația inflației, în funcție de venitul pe care îl are. Este evident că un om care câștigă o sumă mare de bani nu va fi afectat în aceeași măsură ca cineva care câștigă minimul pe economie.
La ce bunuri au crescut cel mai mult prețurile
În luna iunie, pe primele patru locuri la capitolul inflație se află bunuri de care extrem de mulți oameni au nevoie. Potrivit Hotnews, gazele au înregistrat cel mai mare nivel, de 189.50%. „Vicecampionul” a fost uleiul pentru gătit, cu 149.71%. Podiumul este completat de un aliment de bază pentru cetățenii români, mai precis cartoful. Acesta are un nivel al inflației de 142.18%. Pe locul patru este combustibilul, care a devenit extrem de scump în utlimele 4-5 luni și care a avut un „scor” de 141.32%. La o diferență extrem de mică se află un alt lucru vital pentru români, anume gazele, încălzirea centrală și gazele. Această categorie s-a situat la 141.10%. Situația este și mai gravă deoarece aceste bunuri reprezintă necesități pentru toți românii, fiind nevoiți să le cumpere în continuare, indiferent de cât de mult ar costa.
Inflația este un concept amplu, care de deasupra se mai și împarte în alte categorii. Începem cu stagflația. Acest termen provine din alăturarea cuvintelor „stagnare” și „inflație” și este numele folosit în momentele în care situația economică este extrem de mică sau chiar egală cu zero, dar prețurile își văd în continuare de creșterea lor.
Tipuri din inflație și impactul lor asupra economiei
Următoarele tipuri de inflație sunt caracterizate în funcție de procentul cu care se măresc prețurile. Există „categoria ușoară”, conform sursei menționate anterior și este acea situație în care nivelul de creștere al prețurilor nu este mai mare de trei puncte procentuale. Apoi există inflația care este prezentă și în țara noastră, anume cea „plimbătoare”. De la această categorie în sus se poate vorbi despre efecte negative asupra economiei, iar nivelul de creștere în rândul prețurilor este cuprins în intervalul de 3% și 10%.
Ultimele două deja pun probleme grave în sectorul economic. Inflația „galopantă” apare atunci când inflația depășește pragul de 10 puncte procentuale. După această categorie, urmează hiperinflația, care este de-a dreputl catastrofală. Se poate vorbi despre acest tip de inflație doar în momentul în care ritmul de creștere al prețurilor este unul extrem de alert, de cel puțin 50% pe lună.
