Înainte de declanșarea pandemiei, salariile lucrătorilor din categoriile cunoscute ca „gulere albe” creșteau mai rapid decât cele ale muncitorilor, însă impactul pandemiei a schimbat direcția acestei tendințe.
Anume „gulerele albastre” cuprind lucrătorii din domenii precum construcții, transporturi, producție, servicii de alimentație, sectorul de petrecere a timpului liber, ospitalitate, servicii de înfrumusețare, precum și servicii de îngrijire a sănătății.
Salariile „gulerelor albe”
Salariile muncitorilor cresc mai rapid decât cele ale „gulerelor albe”. În schimb, „gulerele albe” reprezintă joburile desfășurate în medii de birou. Aceasta include exemple precum IT&C, contabilitate, marketing și consultanță.
Termenul „guler alb” provine din cămășile albe pe care deseori acești profesioniști le îmbracă la locul de muncă. Analizând datele furnizate de Statistică, am constatat că înainte de izbucnirea pandemiei, creșterea salariilor era de 43%.
În timp ce pentru cei din categoria ,,gulerele albe” salariul era de aproximativ 55%. În intervalul cuprins între anii 2019 și 2023, perspectivele salariale au evoluat semnificativ în România.
Au crescut cu aproximativ 63% pentru muncitori și puțin peste 50% pentru profesioniștii „gulerelor albe”. Generațiile tinere cândva considerau că obținerea unui post într-o corporație reprezintă împlinirea visului profesional.
Însă, această percepție s-a modificat radical, în urma pandemiei. Domeniile angajării în bănci, care altădată ofereau salarii atractive până în timpul crizei din 2009-2012, se confruntă acum cu retribuiri foarte modeste
Astaa determinat un exod semnificativ al angajaților. Pe deasupra, progresele tehnologice recente au dus la înlocuirea multor joburi care erau ocupate de oameni cu zece ani în urmă. Chiar și Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a atras atenția asupra faptului că noile tehnologii vor înlocui multe din locurile de muncă existente.
Acest lucru va permite companiei să devină mai eficientă. Arvind Krishna, CEO-ul IBM, a indicat că firma sa ar putea să își limiteze noile angajări pentru a evalua potențialul implementării inteligenței artificiale în activitățile de back-office.
În general, pozițiile de „guler alb” necesită o educație superioară. Acești profesioniști de obicei dețin cel puțin o diplomă de liceu sau o licență universitară și au frecvent oportunități de câștig mai mari prin obținerea de calificări suplimentare.
Impactul transformărilor în piața muncii în Era Post-Pandemică
Posturile de „guler albastru” adesea oferă formare la locul de muncă prin programe de ucenicie sau prin școli profesionale. Există și poziții „gulere albastre” mai specializate și mai bine remunerate, care necesită anumite certificări sau abilități tehnice.
În urma pandemiei de COVID-19, pe măsură ce economia a început să se redeschidă. Cererea pentru locurile de muncă disponibile în sectorul construcțiilor și în alte industrii predominante pentru lucrătorii „gulere albastre” a crescut semnificativ.
Lanțurile de magazine: Mega Image, Kaufland sau Lidl au fost obligate să majoreze salariile pentru a deveni mai atrăgătoare pentru noii angajați. Aceeași dinamică se aplică și pentru muncitorii specializați, cum ar fi instalatorii, electricienii, faianțarii și dulgherii. Ei sunt greu de găsit și uneori cer tarife semnificativ mai mari.
Din păcate, sistemul educațional nu este adecvat pentru a asigura o ofertă solidă de muncă în aceste segmente. Dacă companiile ar fi privit lipsa temporară de forță de muncă ca pe ceva trecător, ar fi păstrat nivelurile salariale mai reduse, oferind poate bonusuri la angajare.
Creșterea semnificativă a salariilor reflectă conștientizarea proprietarilor de firme că deficitul de forță de muncă va persista o anumită perioadă. În timpul verii acestui an, cele mai mari rate de locuri de muncă neocupate au fost înregistrate în domeniile bancar, producția de energie.
Mai mult decât atât, peste o pătrime din totalul locurilor de muncă vacante s-au concentrat în sectorul industrial. Rata locurilor de muncă vacante este procentul dintre locurile de muncă neocupate și totalul locurilor de muncă. Deficiențele în ceea ce privește competențele și insuficiența locurilor de muncă în zonele în care trăiesc indivizii contribuie semnificativ la provocările în procesul de recrutare, potrivit hotnews.ro.
