Salina Turda a început procesul necesar pentru a putea intra în patrimoniul UNESCO. Primarul din Turda, Cristian Matei, este cel care a anunțat acest lucru.
Mai precis, acest punct turistic se pregătește să ajungă pe lista locurilor extrem de importante a căror conservare este esențială pentru toată comunitatea globală. Edilul spune că este foarte mândru de salină, acesta fiind și motivul pentru care promovează acest obiectiv turistic, fiind unic pe trei planuri: local, național și internațional.
Cristian Matei descrie situația în felul următor, potrivit site-ului Gazeta de Cluj, : „La acest moment Salina Turda este în plin proces de modernizare și automatizare. Astfel, schimbăm paradigmele de la Salină prin tehnologizarea serviciilor turistice și modernizarea spațiilor din proximitatea ei. Totodată, vă reamintim că prin adoptarea unei strategii de marketing am reușit promovarea celui mai frumos subteran din lume, modelat de oameni, în aeroportul Cluj-Napoca și urmează prezentarea în alte 110 aeroporturi internaționale. Salina Turda este în top 3 mondial în publicații de specialitate, consacrate în turism, iar noi facem tot posibilul pentru a acorda atenția cuvenită acestui obiectiv pentru a fi mereu în topul celor mai frumoase și moderne destinații din lume.”.
Ce obiective are deja țara noastră în Lista Patrimoniului Mondial
România a început să aibă obiective în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO încă din anul 1991, atunci când Delta Dunării a fost înscrisă drept sit natural. Tot în aceeași categorie se află și Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați.
Pe această listă apar și diverse situri culturale: biserici din Moldova, Mânăstirea Horezu, sate cu biserici fortificate din Transilvania, Centrul Istoric din Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Există opt biserici din Moldova în Patrimoniul UNESCO care au fost incluse între 1993 și 2010. Acestea sunt: Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore; Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mânăstirii Humor; Biserica „Buna-Vestire” a Mânăstirii Moldovița; Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți; Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mânăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava; Biserica „Sfântul Gheorghe„ a Mânăstirii Voroneț; Biserica „Învierea Domnului” din Mânăstirea Sucevița și Biserica „Sfântul Nicolae” a Mânăstirii Probota.
Între anii 1993 și 1999 au intrat în Patrimoniul Mondial șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania. Mai precis este vorba despre situri rurale de la : Câlnic; Prejmer; Viscri; Dârjiu; Saschiz; Biertan și Valea Viilor.
În anul 1999 au fost înscrise și șase cetăți dacice din Munții Orăștiei. Acestea sunt: Sarmizegetusa Regia din Grădiștea de Munte; cetatea dacică din Costești Cetățuia; cea la de Costești Blidaru; cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roșie; cetatea de la Bănița și cetatea dacică de la Căpâlna.
De asemenea, România are și șapte elemente care se regăsesc pe Lista Patrimoniului Imaterial: ritualul călușului; ceramica de la Horezu; doina; colindatul de ceată bărbătească; meșteșugul covoarelor tradiționale; Feciorescul de Ticuș sau jocul fecioresc și Mărțișorul.
