Un nou protest antiguvernamental de amploare a avut loc vineri la Belgrad, pentru a șasea oară de la începutul lunii trecute. În cadrul manifestației, protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandar Vucic, a ministrului de Interne și a șefului serviciilor secrete.
Protestatarii sârbi s-au adunat vineri în fața parlamentului din Belgrad și au mărșăluit spre clădirea guvernului scandând „Vucic afară!”.
Manifestanții au mai cerut demisia ministrului de Interne al Serbiei, Bratislav Gasic, și a șefului serviciilor secrete, Aleksandar Vulin, pe care îi acuză că nu au reușit să aducă grupurile criminale în fața justiției.
De asemenea, ei solicită retragerea licențelor naționale de emisie pentru canalele de televiziune Pink TV și Happy TV și interzicerea unor tabloide pe care le acuză că promovează violența.
Premierul cedează, președintele – nu
Premierul Ana Brnabic a declarat săptămâna trecută că este dispusă să demisioneze și a invitat partidele de opoziție – care au susținut protestele – la dialog. Liderii protestelor au declarat însă că nu vor discuta cu guvernul până când nu le vor fi îndeplinite toate cererile.
Președintele Vucic a declarat la rândul său că guvernul nu este vinovat. „Este guvernul de vină pentru crimele care s-au întâmplat? Nu pot accepta acest lucru”, a declarat el vineri pentru Reuters.
Luna trecută, Serbia a fost zguduită de două schimburi de focuri de armă fără precedent, care au avut loc în două zile consecutive. Pe 3 mai, un adolescent a ucis zece persoane într-o școală primară, iar pe 4 mai, un bărbat în vârstă de 21 de ani a ucis opt persoane într-un oraș de lângă Belgrad. Serbia are o cultură a armelor de foc adânc înrădăcinată și, împreună cu restul Balcanilor de Vest, este inundată de arme și muniție de tip militar după războaiele din anii 1990 care au sfâșiat fosta Iugoslavie.
Situația devine fierbinte și în Kosovo
Săptămâna trecută, violențele au izbucnit în nordul Kosovo după ce primari de etnie albaneză au fost instalați în funcții în mai multe municipalități cu majoritate sârbă după alegerile locale din aprilie, la care s-a înregistrat o prezență la vot de doar 3,5%.
Ca răspuns la aceste tulburări, în care protestatarii sârbi au intrat în conflict cu forțele de menținere a păcii ale NATO, soldate cu zeci de răniți de ambele părți, Serbia și-a plasat forțele armate în stare de alertă maximă de luptă, iar NATO a trimis întăriri la misiunea sa din Kosovo.
Uniunea Europeană și Statele Unite, cei mai puternici susținători ai Kosovo, au îndemnat Pristina să organizeze noi alegeri în zona majoritar sârbă pentru a dezamorsa tensiunile, iar Serbia să renunțe la alerta de luptă și să mute trupele departe de granița cu Kosovo.
Președintele Vucic a declarat că autoritățile din Kosovo ar trebui să facă unele concesii pentru a asigura participarea sârbilor la un nou scrutin. „Sârbii (din nord) sunt întotdeauna gata să discute, dar trebuie să le oferiți ceva”, a declarat președintele sârb citat de Reuters.
La rândul său, președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a acuzat, Serbia de interferență.