O posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar dinamita întreaga scenă a relațiilor internaționale. În mai puțin de o zi, afirmă Iulia Joja specialist în politica internațională, cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite ar pune stop oricărui ajutor american acordat Ucrainei, indiferent de natura acestuia, militar sau financiar.
Recent Donald Trump a transmis un mesaj pe rețeaua sa de socializare un avertisment cu privire la utilizarea armelor de distrugere în masă ca reacție a mutării de către Rusia a armelor nucleare tactice în Belarus. Fostul președinte i-a îndemnat ce compatrioții săi să se roage, în timp ce îi acuza pe Biden și compania de incompetență.
Anul viitor americanii își vor alege președintele
Anul viitor, electoratul american va fi chemat la urne pentru a-și alege președintele. Ucriana și implicit securitatea europeană ar putea avea de suferit dacă Donald Trump revine la Casa Albă, potrivit opinilie Iuliei Joja, profesor la două universități din Washington și la Institutulul diplomatic al SUA. Analistul politic susține că Ucraina este capabilă să obțină victorii importante până ce la Casa Albă s-ar produce o schimbare de administrație.
În interviul pe care l-a dat Joja, ziarului Adevarul, a precizat strategia Moscovei de a muta armele nucleare tactice în Belarus nu influențează dinamica războiului, în condițiile în care în enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică sunt adăpostite, în mod neoficial, arme de distrugere în masă.
„E interesantă diferența dintre reacția lui Trump, care știm că nu prea are cunoștințe în ceea ce privește relațiile internaționale, și reacția opusă a fostului consilier al său pe probleme de securitate, John Bolton. Acesta a susținut că chiar dacă se confirmă că Belarusul va găzdui arme nucleare ale Rusiei acest lucru nu reprezintă un pericol la adresa securității regionale sau transatlantice. Dovezile nepublicate ale serviciilor secrete americane sugerează că în Kaliningrad (o enclavă rusă la Marea Baltică-nr ) sunt de foarte mult timp arme nucleare, un arsenal destul de amplu.
Faptul că rușii amplasează încă câteva arme nucleare în Belarus, spune Bolton, nu schimbă situația strategică în vreun fel sau altul.
În plus, nu avem o confirmare a acestui lucru. Discuții pe acest subiect sunt mai vechi. Știm că Aleksandr Lukașenko și-ar dori arme nucleare pe teritoriul Belarusului, pentru că asta ar face mai dificilă o eventuală înlăturare a lui de la putere. E posibil să fie o retorică rusească cu intenția să descurajeze ajutorul militar al Vestului pentru Ucraina”, adeclarat Iulia Joja pentru adevarul.ro.
Partidul republican este scindat
Analistul de politică externă îți susține afirmația și precizează următoarele:
„În plus, nu avem o confirmare a acestui lucru. Discuții pe acest subiect sunt mai vechi. Știm că Aleksandr Lukașenko și-ar dori arme nucleare pe teritoriul Belarusului, pentru că asta ar face mai dificilă o eventuală înlăturare a lui de la putere. E posibil să fie o retorică rusească cu intenția să descurajeze ajutorul militar al Vestului pentru Ucraina”, a adăugat analistul politic pe chestiuni de Securitate Națională.
Referitor la contextul politic intern al Statelor Unite, politologul Joja precizează că republicanii sunt divizați în ceea ce privește situația din Ucraina, o facțiune izolaționistă din care fac parte Donald Trum și contra-canditatul său Ron deSantis, însă, spune expertul, până la alegeri nu este esclus să apară și alți candidați.
„Sunt împărțiți în două. Noi îi percepem doar pe cei din tabăra izolaționistă, din care fac parte Trump și contra-candidatul său la prezidențiale, Ron DeSantis, pentru că sunt mai vocali.
Mai e mult, până la prezidențiale totuși, e posibil să apară alți candidați. Deși există nuanțe și diferențe importante în ceea ce privește viziunea cu privire la relațiile internaționale între Trump și DeSantis, dacă e să-i punem în aceeași categorie, aceștia ar fi neoizolaționiștii, care spun că SUA trebuie să se concentreze în special pe China, trebuie să lase securitatea europeană pe mâna europenilor, să nu mai cotizeze SUA pentru securitatea Europei.
În același timp, nu pune foarte mare accent pe alianțe, pe parteneriate, ci se concentrează pe o strategie de apărare extrem de limitată, concentrată pe granițele SUA, fără să profileze ca o mare putere în exterior”, a adăugat Iulia Joja, pentru adevarul.ro.
„Nu democrații sunt autorii unei politici de susținere și ajutor amplu pentru Ucraina”
Ce-a de-a doua facțiune, denumită de politolog facțiunea internațională sunt cei care susțin eforturile de război ale Ucrainei și își doresc o Europa secutrizată din punct de vedere politic și militar.
„Cealaltă facțiune, formată din republicani mai puțin vizibili în acest moment, dar cel puțin la fel de importanți, domină ambele camere parlamentare din Congresul SUA și sunt cei care, în spatele ușilor închise, au împins ajutorul din ce în ce mai semnificativ al SUA pentru Ucraina. Nu democrații sunt autorii unei politici de susținere și ajutor amplu pentru Ucraina, ci republicanii din această facțiune, facțiunea internațională să spunem.
Aceștia doresc o apărare mult mai amplă și ajutor mai amplu pentru securitatea europeană și care, în general, pun accent mare pe alianțe, pe parteneriate și care spun SUA trebuie să poată să facă două lucruri în același timp, nu e fie Asia, fie Europa, ci ambele regiuni sunt importante strategic în relațiile internaționale. În final, aceștia susțin că cele două regiuni nu sunt separate, am văzut pe parcursul ultimelor săptămâni cât de legate sunt Rusia și China și nu putem să le separăm din punct de vedere strategic”, completează profesorul Joja.
În contextul în care cea de-a doua facțiune, cea internațională, ar intra în conflict cu un Donald Trump, care, ipotetic ar fi președinte pentru a doua oară Joja susține că: „Depinde foarte mult de cine câștigă candidatura din partea Partidului Republican. Pe o scară de la zero la 10, în care 0 înseamnă doar apărarea teritorială și garda de coastă, și 10 ar fi intervenționism oriunde și oricând, Trump s-ar situa la 1, DeSantis – 3, 4, iar Biden – 5. Biden a câștigat alegerile cu o platformă care spune „nu” războiului.
El a reușit să organizeze această retragere până la urmă catastrofală din Afganistan. Faptul că a ajuns să acorde atât de mult ajutor Ucrainei are legătură cu munca dificilă atât a facțiunii republicane internaționale, cât și din partea partenerilor și aliaților europeni și în mod special a Ucrainei.
Biden nu are o platformă politică care să susțină foarte mult ajutorul militar sau intervenționismul în zone de conflict”, potrivit adevarul.ro.
Trump ar putea devei un factor decizional în Războiul din Ucraina
În situația în care Donald Trump ar ajunge la Casa Alba pentru a doua oară, acesta devine un factor decizional în războiul din Ucraina întrucât sistemul politici america oferă puteri sporite Casei Albe în privința chestiunilor ce țin de politică externă:
„Trump ar putea să aibă foarte multă putere de decizie în ceea ce privește Ucraina și securitatea europeană, pentru că SUA sunt un sistem prezidențial și, în general, politica externă și de apărare ține de prerogativele Casei Albe.
Sigur, Congresul are o putere semnificativă în a acorda ajutor militar. Decizia politica e la Casa Albă, decizia financiară e la Congres. Decizia finală va depinde de cât de amplă e majoritatea unuia dintre cele două partide în cele două camere ale Congresului”, a conchis politologul Iulia Joja.