Federația Rusă se apropie din ce în ce mai mult de o înfrângere în Ucraina, după ce armata condusă de președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ocupe Kievul și să instaleze un guvern marionetă în această țară, a susținut profesorul de științe politice la Universitatea Rutgers din New York, Oleksandr Motil.
De asemenea, Motil a subliniat, că este izbitor faptul că, după aproape un an de război, în spațiul public, politicienii, politologii, analiștii și jurnaliștii nu au discutat despre consecințele unei eventuale înfrângeri a Rusiei.
Profesorul a mai precizat, în cadrul unui articol pentru Foreign Policy, că o combinație între un război eșuat și un sistem fragil în interiorul Rusiei va crește probabilitatea colapsului acestei țări.
De altfel, Oleksandr Motil a creionat diferite scenarii ale prăbușirii Rusiei, în cazul în care va pierde Kremlinul va suferi o înfrângere în Ucraina.
Lupte interne
Primul scenariu prevede ca președintele Vladimir Putin să-și părăsească funcția după ce în Rusia va începe o luptă violentă pentru putere între naționaliștii de extremă dreapta (care susțin efoturile de război împotriva Ucrainei și care vor distrugerea ierarhiei politice existente) și conservatorii autoritari (care vor să ofere continuitate sistemului și să contribuie la renașterea mișcării semi-democratice în interiorul Rusiei).
Motil atrage atenția că acest conflict intern va slăbi regimul Rusiei și, implicit, va eroda potențialul său militar, scrie Adevărul.
De asemenea, îmbinarea unui regim slăbit cu o economie care funcționează defectuos va provoca proteste violente de stradă.
Profesorul a mai susținut că, dacă Rusia va supraviețui acestor evenimente, există mari șanse ca această țară să devină un stat client al Chinei.
Dezintegrarea Federației Ruse
Oleksandr Motil a mai precizat că, în eventualitatea unei înfrângeri în Ucraina, Rusia s-ar putea dezintegra. În opinia sa, la acest lucru ar contribui istoria îndelungată a regiunilor cu probleme, dar și numeroasele grupuri etnice non-ruse existente în acest stat.
Astfel, regimul lui Putin ar putea pierde controlul centralizat al teritoriului.
De altfel, spune profesorul, de-a lungul istoriei au existat mai multe state sau imperii care s-au dezintegrat după ce au suferit înfrângeri în războaie.
Modelul „Perestroika lui Gorbaciov”
Procesul prăbușirii Uniunii Sovietice a început de când Mihail Gorbaciov a ajuns la putere ca lider al Partidului Comunist al URSS în 1985.
Chiar dacă în anul 1991, la referendum, majoritatea cetățenilor sovietici au votat pentru a-și păstra țara, ulterior, toate celelalte state și-au declarat independența deplină după o lovitură de stat eșuată din 1991.
Însă, Oleksandr Motil a susținut că dizolvarea URSS s-a datorat, în primul rând, deciziei lui Gorbaciov de a întineri Uniunea Sovietică prin distrugerea caracteristicilor sale cheie: totalitarismul și planificarea centrală.
Astfel, fostul lider al URSS a activat forțele politice, sociale și economice din interiorul statului, care, la rândul lor, au împins de la spate majoritatea republicilor să caute refugiu în autonomie și independență. Aceasta a fost perestroika, politica de restructurare economică și politică a lui Mihail Gorbaciov, care a ucis din greșeală Uniunea Sovietică.
Dacă în Rusia din zilele noastre se va întâmpla același lucru, în acest caz vor fi implicate forțe structurale mai semnificative.
În prezent, regimul lui Putin de la Kremlin are mai multe „pete”, precum: înfrângerea militară, morală și economică a războiului din Ucraina, dar și fragilitatea și ineficacitatea sistemului politic hiper-centralizat al lui Putin; prăbușirea cultului său al personalității macho din cauza înfrângerii, a bolii și a îmbătrânirii sale vizibile; gestionarea greșită a economiei rusești de stat petrolier; corupție generalizată care pătrunde în toate nivelurile societății; și mari diviziuni etnice și regionale în ultimul imperiu nereconstruit al lumii.
Pentru a urma exemplul istoriei, în opinia profesorului, este nevoie doar de un declanșator pentru a împinge sistemul rusesc să se prăbușească. Aceasta ar putea fi reprezentată de slăbiciunea lui Putin și a statului său (evidențiată prin prisma înfrângerii din Ucraina).
Chiar dacă Rusia va supraviețui crizei actuale, statul va fi unul slăbit. De asemenea, toate tensiunile structurale vor rămâne la un nivel ridicat.
Război civil
Istoricul Marlene Laruelle, director al Institutului de Studii Europene, Ruse și Eurasiatice de la Universitatea George Washington, ia în considerare apariția în Rusia a unui război civil, în cazul în care posibilitatea prăbușirii sistemului devine una certă.
„Prăbușirea ar provoca mai multe războaie civile”; „Noile state se vor lupta între ele pentru granițe și bunuri economice”., a susținut aceasta.
De asemenea, fostul secretar de stat american Henry Kissinger a precizat că „prăbușirea Rusiei sau distrugerea capacității sale de a conduce o politică strategică ar putea transforma teritoriul său, care se întinde pe 11 fusuri orare, într-un vid contestat”.
„Toate aceste pericole vor fi exacerbate de prezența a mii de arme nucleare”, a mai adăugat Kissinger.
Însă, istoria a arătat că prăbușirea imperiilor sau a statelor nu poate fi benefică mereu vecinilor acestora sau restului lumii.
De aceea, pesimiștii se așteaptă ca Rusia să poarte războaie cu toate statele separatiste. De cealaltă parte, optimiștii spun că trupele ruse vor fi demotivate după înfrângerea din Ucraina și nu vor putea lupta pe mai multe fronturi.
De asemenea, cei mai pesimiști cred că noile state non-ruse din Caucazul de Nord sau din altă parte vor intra în cele din urmă în război între ele, în timp ce optimiștii spun că non-rușii au granițe administrative, guverne regionale existente și resurse economice semnificative care le-ar permite să evite conflictul cu vecinii.
