Dmitri Medvedev, susținătorul necondiționat al președintelui Vladimir Putin, a amenințat din nou cu războiul nuclear. Vicepreședintele Consiliului de Securitate sugerează că, dacă „operațiunea specială“ din Ucraina a președintelui Vladimir Putin se va solda cu o înfrângere, Rusia poate declanșa un război nuclear. Pentru că, „puterile nucleare nu au pierdut conflicte majore de care depinde soarta lor“.
Fost prim-minstru și președinte al Federației Ruse (2008-2012), Dmitri Medvedev este începând din 2020 vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Poziție din care lansează, periodic, amenințări furibunde la adresa SUA, NATO și a aliaților Ucrainei.
Dmitri Medvedev, care este unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin, a avut recent o nouă ieșire la rampă de acest tip: „Mâine, la baza NATO de la Ramstein, marii lideri militari vor discuta despre noi tactici și strategii, precum și despre furnizarea de noi arme grele și sisteme de atac pentru Ucraina. Și asta imediat după forumul de la Davos, unde participanții la partide politice subdezvoltate au repetat ca o mantră: «Pentru a obține pacea, Rusia trebuie să piardă». Și nici unuia dintre ei nu-i trece prin cap să tragă de aici următoarea concluzie elementară: pierderea unei puteri nucleare într-un război convențional poate provoca izbucnirea unui război nuclear. Puterile nucleare nu au pierdut conflicte majore de care depinde soarta lor. Dar acest lucru ar trebui să fie evident pentru oricine. Chiar și pentru un politician occidental care a păstrat măcar o urmă de inteligență”, a postat pe Telegram vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, citat de The Guardian.
Cum a evoluat doctrina nucleară a Rusiei
Doctrina nucleară a Rusiei restricționează utilizarea armelor de acest tip la un set limitat de circumstanțe. Una dintre acestea o prerezintă „situațiile critice pentru securitatea națională a Federației Ruse”.
Strategia Federației Ruse s-a schimbat în mod fundamental de la sfârșitul Războiului Rece. De exemplu, în 1993, Kremlinul a revocat angajamentul sovietic de „a nu folosi primul” armamentul nuclear. Este o schimbare explicabilă ținând cont că, pe parcursul Războiului Rece, superioritatea Armatei Roșii a permis Uniunii Sovietice să proclame o politică nucleară principiul „a nu folosi prima”, exercitând în același timp presiuni asupra NATO pentru ca aceasta să-i urmeze exemplul.
Evoluția fost formalizată în Doctrina militară rusă din 2000, care a precizat clar dorința Moscovei de a folosi arme nucleare ca răspuns împotriva adversar care desfășoară arme convenționale „în situații critice pentru securitatea națională a Federației Ruse”.
Înainte de publicarea doctrinei militare din 2010, fostul șef al FSB, Nikolai Patrușev, declara că Rusia va „ajusta“ precondițiile pentru utilizarea armelor nucleare pentru a respinge agresiunea unui inamic care utilizează arme convenționale. Iar acest lucru se aplică nu numai la războaielor pe scară largă, ci și conflictelor regionale și chiar locale.
Războiul nuclear, o opțiune viabilă pentru Kremlin
„Rusia a fost destul de dispusă să emită în unele cazuri amenințări nucleare foarte deschise pentru a arăta clar că, dacă Occidentul ar interveni în mod serios, ar fi pregătită să escaladeze până la utilizarea armelor nucleare“, a explicat David Clark, de la Institute for Statecraft. Expertul a explicat cum folosește Moscova argumentul „dezescaladării“ – armele nucleare tactice sunt utilizate „pentru a ne descuraja să mergem mai departe“.
Și Peter Watkins, directorul general al politicii de securitate din cadrul Ministerului Apărării, este de părere că declarațiile oficialilor ruși transmit ideea că războiul nuclear este o opțiune reală pentru ei: „Limbajul privind armele nucleare în doctrina militară [a Rusiei] și în Strategia de securitate națională publicată este relativ limitat, dar au existat o serie de declarații care sugerează că ar folosi arme nucleare sau că ar avea în vedere folosirea armelor nucleare în circumstanțe pe care noi cu siguranță nu le-am folosi.“
Un exemplu clar al acestei abordări este exercițiul „Zapad” al Rusiei din 2009, care a culminat cu un atac nuclear „simulat” asupra Varșoviei. Rezultatul teoretic al acestui exercițiu a fost acela de a pune capăt cu succes conflictului prin descurajarea escaladării NATO, se arată într-un Raport al parlamentului Marii Britanii.
