Din 2011, România și Bulgaria au respectat toate cerințele, astfel încât Comisia Europeană (CE) continuă să prioritizeze intrarea lor în spațiul Schengen, a declarat miercuri, 9 martie, pentru AGERPRES, Anitta Hipper, purtător de cuvânt al Comisiei pentru politică internă.
„Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu preşedinţia Consiliului (Uniunii Europene) pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ preşedinţia (Consiliului UE) astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Poziţia Comisiei este clară: aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană. Ele îndeplinesc toate criteriile începând din 2011. Misiunile de informare din octombrie şi o misiune complementară de informare în noiembrie 2022 au consolidat disponibilitatea ambelor ţări”, a menţionat reprezentanta executivului comunitar în răspunsul la o solicitare adresată de AGERPRES.
Aderarea României la spațiul Schengen nu se afla pe ordinea de zi a JAI
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește vineri, 10 martie, pentru prima sa reuniune oficială de când Suedia a preluat conducerea semestrială a Consiliului UE. Chiar și după reuniunea de miercuri a Comitetului Reprezentanților Permanenți pe lângă Uniunea Europeană (COREPER), când ordinea de zi preliminară ar fi putut fi modificată, extinderea spațiului Schengen nu se află pe ordinea de zi a acestui Consiliu JAI.
Astfel, potrivit site-ului Consiliului UE, pe ordinea de zi figurează intrarea în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen (SIS) consolidat și starea generală a spațiului Schengen, dar nu și intrarea României și Bulgariei în Schengen.
Consiliul JAI se va reuni pentru prima dată în ședință publică joi, după ce România și Bulgaria nu au reușit să adere la Schengen în decembrie. Nu a existat un sprijin unanim pentru România și Bulgaria din cauza rezistenței din partea Austriei și a Țărilor de Jos, acestea din urmă susținând că Bulgaria nu era încă pregătită să adere la Schengen.
Austria continuă să refuze aderarea
În ceea ce privește Austria, aceasta a afirmat că, atâta timp cât spațiul Schengen nu este operațional, nu poate susține extinderea acestuia. Viena și-a apărat poziția subliniind că peste 100.000 de refugiați sau solicitanți de azil au intrat în Austria, dintre care peste 75.000 nu au fost încă înregistrați. Acest argument a fost adus în principal de ministrul de interne Gerhard Karner. De fapt, acest lucru ar trebui să se întâmple ori de câte ori este trecută frontiera UE, potrivit lui Karner, iar mulți dintre cei neînregistrați ar intra prin România sau Bulgaria.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat în urmă cu o lună că „Bulgaria şi România nu mai au nimic de făcut pentru a putea intra în spaţiul Schengen.
Dar, din alte motive, care nu au legătură cu aceasta, trebuie, desigur, să avem un spaţiu Schengen care să funcţioneze bine şi, de exemplu, sunt îngrijorată de situaţia în care, în Austria, de exemplu, 75% dintre cei care sosesc ilegal nu au fost înregistraţi înainte de a ajunge în această ţară”.
