Parlamentul European (PE) a solicitat Consiliului Uniunii Europene să aprobe aderea României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație până la finalul acestui an.
Solicitarea legislativului european are la bază petiția depusă de Răzvan Nicolaescu prin Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, petiție care, de altfel, a fost dezbătută în Comisia de specialitate a Parlamentului European pe 22 martie.
Aderarea României în Schengen…
Solicitarea Parlamentului European nu are efect juridic, Consiliul Uniunii Europene poate ignora fără niciun fel de probleme demersul europarlamentarilor. În rezoluția adoptată de miercuri PE cere Comisiei Europene să evalueze pierderile financiare și daunele aduse mediului pe care țara noastră alături de Bulgaria le-a suferit ca urmare a deciziei „nejustificate și negative” de a nu fi parte din spațiul Schengen.
„Invităm Parlamentul și Comisia să analizeze ce instrumente există pentru a invalida veto-ul dat de Austria și pentru a ataca la Curtea de Justiție Europeană aceste decizii folosind precedente sau chiar să folosească legislația europeană aflată în vigoare, care presupune că atunci când un stat încalcă legsilația europeană și drepturile cetățenești ar trebui să există penalități sau chiar sancțiuni, dar și măsuri compensatorii pentru statele care au avut de suferit.
Cu alte cuvinte, conducerile PE și CE se pot prevala de această rezoluție și pot acționa în judecată pe viitor la Curtea Europeană de Justiție”, a explicat social-democratul Victor Negrescu.
Cele trei scenarii propuse de Victor Negrescu
Cât despre șansele de aderare a României, oficialii înaintează trei scenarii. În prima variantă, Negrescu consideră că țara noastră poate adera etapizat, mai întâi cu partea aeriană, urmând ca de la 1 ianuarie 2024 să intrăm și cu frontierele terestre.
În cel de-al doilea scenariu este inclusă și o variantă de compromis în care am primi undă verde pentru Schengen după alegerile europarlamentare din 2024, scenariul valabil doar dacă Austria va permite acest lucru la consiliul JAI din luna decembrie.
Ultima variantă și cea mai complicată de altfel, include și Curtea Europeană de Justiție. Concret, prin intermediul Parlamentului European și Comisie Europene, România poate ataca dreptul de veto al Austriei invocând fapul că se încalcă drepturile cetățenilor români.
„Comisia Europeană și Parlamentul European pot iniția demersul cum a făcut în cazul Ungariei și Poloniei, însă procedura juridic este de durată”, a mai explicat Victor Negrescu.
România poate intra în Schengen după ridicarea MCV-ului
Însă, social-democratul atrage atenția asupra faptului că sunt puține șanse ca România să intre în Schengen în acest an, deoarece urmează un an electoral pentru majoritatea statelor membre, iar Austria nu face excepție, iar subiectul migației rămâne o chestiune de actualitate, și o carte pe care se va marșa în campaniile electorale.
„Mergem pe scenariul precaut să vedem care sunt variantele posibile, încercăm să impulsionăm guvernul din Austria să-și schimbe poziția. Este mai greu anul acesta pentru că urmează alegerile pentru Parlamentul European în iunie 2024 și alegerile din Austria, iar actualul cancelar va candida și deja are în platforma sa electorală subiectul migrației. Este o situație mai puțin favorabilă.
Mergem pe precauție. Anul trecut, așteptările au fost foarte mari și am văzut ce a ieșit. Pe de altă parte, sunt două lucruri importante care s-au întâmplat anul acesta: avem un document al președinției spaniole ca referință privind necesitatea aderării României la spațiul Schengen.
A doua chestiune este angajamentul public, în conferință de presă, al cancelarului Olaf Schroder, care a promis că se va implica personal. Urmează o întâlnire între cancelarul german și cel austriac, unde credăm că va exista și acest subiect care va fi discutat Sunt două lucruri care au fost realizate anul acesta”, a conchis Negrescu.
