Senatorii au dezbătut un proiect de lege potrivit căruia actele de identitate ar putea fi obținute și în altă localitate decât cea de domiciliu. Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Superioare a Parlamentului prevede ca orice cetățean să aibă posibilitatea schimbării actului de identitate la orice serviciu de evidență a persoanelor indiferent de județul în care acesta se află. De asemenea, Senatorii au în vedere reglementarea numărului de persoane care pot fi înregistrați la o singură adresă.
Proiectul se află la faza inițială, ulterior acesta va fi supus votului și dacă va fi validat de senatori va fi trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis după care va fi publicat în Monitorul Oficial.
Suprafața locuinței este o condiție
Se vor face modificări și în privința numărului de persoane care pot sta într-o locuință. Până acum numărul acestora nu era reglementat, nu puține au fost cazurile în care autoritățile au descoperit că erau trecute un număr mult prea mare de persoane pentru suprafața locuinței respective.
Altfel spus, noile reglementări prevăd ca pentru o suprafață utilă de 37 de metri pătrați să fie locuită de o singură persoană, iar o locuință de 110 metri pătrați să adăpostească nu mai mult de opt persoane. Sunt și excepții de regulă, doar dacă locatarii sunt membri ai aceleiași familii până la gradul 4.
În momentul de față legislația prevede că schimbarea cărților de identitate se realizează doar la serviciul de evidență a persoanelor de pe raza localității sau reședinței unde acesta locuiește. Modificări vor fi operate și în ceea ce privește schimbarea domiciliului. Proiectul vizează modificarea OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
De unde pot fi obținute cărțile de identitate
Dacă inițiativa legislativă va fi adoptată, cetățenii vor avea obligația să anunțe autoritățile, în termen de 15 zile, să se noteze în cartea de imobil că locuiesc la adresa respectivă și totodată să-și schimbe cărțile de identitate.
O altă modificare în materie de emiterea cărților de identitate îi vizează pe românii care din varii motive solicită schimbarea numelui. Cei care vor să-și schimbe numele de familie o pot face în baza prevederilor legale incluse în Ordonanța Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.
Prin urmare, persoanele interesate trebuie să depună o cerere la primăria localității unde au domiciliul la care se adaugă o serie de documente și taxa pentru verificarea dosarului în vederea transcrierii actelor de stare civilă în valoare de 50 de lei, o taxă de publicare în Monitorul Oficial partea a III-a, taxa de eliberare și obținere a cazierului fiscal.
Pentru persoanele minore este nevoie ca ambii părinți să fie de față atunci când se solicită cererea, dacă unul dintre părinți nu poate fi de față, este necesar de acordul scris al celui absent.
În ce condiții îți poți schimba numele din cartea de identitate
Se poate solicita cererea de schimbare în cazurile prevăzute de art.4 alin. (2) și (3), din O.G. nr. 41/2003, dintre care vom aminti doar câteva dintre ele:
când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
când din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
când persoana în cauză poartă un nume de familie de proveniență străină şi solicită să poarte un nume românesc;
când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
când prenumele purtat este specific sexului opus;
când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicita să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia, potrivit capital.ro
