O propunere legislativă depusă în Parlament prevede ca persoanele fizice care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă să fie obligate ca, în 15 zile de la plecare, să notifice acest lucru la oricare serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor. De asemenea, cetățenii în cauză trebuie să solicite schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.
Acele persoane care nu se vor conforma noilor modificări, vor primi o amendă de la 75 lei la 150 lei.
Proiectul, iniţiat de 114 parlamentari PSD, AUR şi din grupul minorităţilor naţionale, va modifica și completa Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
Ce mai prevede proiectul
Dacă acest proiect de lege va fi adoptat de Guvern, persoanele care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor fi obligate să anunțe Poliţia sau Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul. Însă, acest lucru se va întâmpla cu excepţia cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic, scrie Adevărul.
De asemenea, proiectul de lege ar urma să mai introducă texte noi care prevăd ca persoanele care găzduiesc alte persoane să declare obligatoriu faptul că spaţiul locativ îndeplineşte exigenţele minimale pentru locuinţe stabilite în Legea locuinţei nr. 114/1996 în privinţa numărul de persoane.
Potrivit proiectului, dacă solicitantul actului de identitate nu se poate prezenta la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă cererea poate fi depusă la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, care preia cererea şi eliberează actul de identitate.
De ce a fost creat acest proiect de lege
În expunerea de motive, iniţiatorii proiectului au susținut că aceste modificări ar trebui să aibă loc pentru „îmbunătăţirea calităţii serviciilor de evidenţa persoanelor, a calităţii datelor înregistrate în registrul de evidenţa persoanelor şi pentru crearea de facilităţi cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate”.
„În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situaţii când la aceeaşi adresă erau înregistraţi sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul Iaşi. La o adresă din comuna Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deţinute de trei gălăţeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie”, se mai arată în document.
Inițiatorii au mai spus că „reglementările legale în vigoare conţin obligaţii pentru cetăţeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate nu permite sancţionarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reşedinţei nici nu există instituite astfel de obligaţii”.
