Aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Ei vor avea ocazia să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani, în intervalul 6 – 9 iunie 2024.
Procedurile pentru alegerea Parlamentului European sunt reglementate de două părți. Prima este legislația europeană. Aceasta definește normele comune pentru toate statele membre. A doua este reprezentată de dispozițiile naționale specifice. Ele variază de la un stat membru la altul.
Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul său, Parlamentul European menționează că dispozițiile comune stabilesc principiul reprezentării proporționale, stabilesc cerințe privind pragurile electorale și reglementează anumite incompatibilități cu mandatul de deputat în Parlamentul European. În plus, numeroase alte aspecte esențiale, cum ar fi sistemul electoral adoptat și numărul de circumscripții, sunt gestionate de legislațiile naționale.
Când se desfășoară alegerile
Conform legii electorale a UE, alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară odată la cinci an. Acestea au loc într-un interval de patru zile, de joi până duminică. În acest an, alegerile se vor desfășura în țările care sunt membre ale UE în intervalul cuprins între 6 iunie și 9 iunie.
Startul alegerilor va fi dat de Olanda, pe data de 6 iunie. Mai apoi vor continua Irlanda, unde votul se va desfășura în ziua de vineri, 7 iunie, urmată de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie.
În Cehia, alegătorii vor putea să meargă la vot și vineri, dar și sâmbătă. În schimb, în Italia, urnele vor fi deschise atât sâmbătă, cât și duminică. Restul de țări vor avea urnele deschide numai în ziua de duminică, 9 iunie. Aici este vorba despre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Organizarea alegerilor
Alegerea membrilor Parlamentului European este reglementată de legislația națională a statelor membre. Dar sunt stabilite și dispoziții comune în cadrul legislației Uniunii. O preocupare este asigurarea reprezentării proporționale. În majoritatea țărilor, sistemul electoral este organizat sub forma unei singure circumscripții. Cu toate acestea, există și excepții: Belgia, Irlanda, Italia și Polonia își împart teritoriul în mai multe circumscripții.
Cetățenii UE care locuiesc în alt stat membru, altul decât cel de origine, au dreptul să voteze și să candideze în acel stat.
În cazul listelor naționale, există mai multe sisteme naționale. De la liste închise (unde ordinea candidaților nu se poate modifica), până la liste semi-deschise (alegătorii pot schimba poziţia candidaţilor pe o singură listă aleasă) şi liste deschise (alegătorii pot alege candidaţi de pe mai multe liste).
Vârsta de vot
Un alt aspect care este reglementat de legislația națională este vârsta de vot. În cele mai multe state votul este posibil pentru cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Există, însă, și excepții, precum Grecia, unde se poate vota de la 17 ani. Mai mult excepții sunt și Austria, Belgia, Germania şi Malta, unde trebuie să ai minim 16 ani pentru a putea vota.
De asemenea, există și o vârstă minimă de la care se poate candida. Aceasta este diferită în funcție de fiecare țară care este membră a Uniunii. Vârsta minimă oscilează între 18 și 25 de ani.
În cinci state membre ale UE, votul este obligatoriu. Mai exact, este vorba despre: Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia. Obligația de a vota vizează atât cetăţenii acestor state, cât şi cetăţenii UE înregistraţi care nu sunt resortisanţi ai statului respectiv.
Câți eurodeputați sunt aleși
Înaintea fiecăror alegeri europene, se stabilește numărul de eurodeputați aleși din fiecare stat membru al Uniunii Europene, conform principiului proporționalității degresive. Acest principiu indică faptul că fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă un număr mai mare de cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică.
Totalul numărului de eurodeputați nu poate fi mai mare de 750, inclusiv președintele. Astfel, în alegerile din iunie 2024, vor fi aleși în total 720 de membri ai Parlamentului European. Cu 15 mai mulți decât în alegerile precedente, care au avut loc în 2019.
Deputații aleși de fiecare stat
Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.
În majoritatea statelor membre, alegătorii au posibilitatea de a exprima voturi preferențiale pentru a schimba ordinea candidaților pe listă. Cu toate acestea, în șase state membre, Germania, Spania, Franța, Portugalia, Ungaria și România, listele sunt închise. Ceea ce înseamnă că nu există opțiunea de vot preferențial. În Malta și Irlanda, alegătorii își pot ordona candidații în ordinea preferințelor, folosind sistemul de vot unic transferabil.
Ce votăm la europarlamentare
În cadrul alegerilor europene, competiția are loc între partidele politice naționale; totuși, după ce sunt aleși, majoritatea eurodeputaților optează să se alăture grupurilor politice transnaționale. De obicei, partidele politice naționale sunt afiliate unui partid politic la nivel european.
Europarlamentarii formează grupuri politice în funcție de afinitățile lor politice, nu de naționalitate. Pentru a forma un grup, este necesar ca acesta să fie compus din cel puțin 23 de eurodeputați din minim un sfert din țările Uniunii Europene. Fiecare deputat poate fi membru al unui singur grup politic. Există și eurodeputați care nu sunt afiliați la niciun grup politic, fiind considerați neafiliați în acest caz.
Grupurile politice din cadrul Parlamentului European
La momentul actual, Parlamentul European este alcătuit din șapte grupuri politice distincte: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).
Fiecare grup politic își organizează intern activitățile, desemnând un președinte (sau doi co-președinți, în anumite cazuri), un birou și un secretariat. În ceea ce privește distribuția locurilor eurodeputaților în hemiciclu, aceasta se face în funcție de afilierea politică, de la stânga la dreapta, cu acordul președinților grupurilor. Înainte de fiecare vot din ședințele plenare, grupurile politice analizează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun amendamente.
În urma consultărilor care au loc în cadrul său, grupul politic adoptă o poziție. Impunerea unei anumite variante de vot nu se poate face niciunui membru.
Deciderea legilor
Europarlamentarii, alături de reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, au responsabilitatea de a elabora și decide asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții în UE. Aceste decizii acoperă o gamă largă de domenii, de la sprijinirea economiei la combaterea sărăciei și schimbărilor climatice, precum și aspecte legate de securitate.
Bugetul Uniunii este aprobat de către Parlamentul European. De asemenea, mai supraveghează și cheltuielile. În plus, președintele Comisiei Europene este ales de către Parlamentul European. Totodată, acesta mai numește și comisarii europeni şi îi poate trage la răspundere.
Persoanele care sunt membre ale Parlamentului European aduc chestiunile politice, economice şi sociale importante în centrul atenţiei. În plus, ele mai susțin și valorile Uniunii Europene. Aici este vorba despre respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept, informează agerpres.ro
