Informația zilei în domeniul învățământului vine chiar de la Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației care a a nunțat cele cinci decizii majore din sistem. Acestea vin cu schimbări semnificative, iar cea mai importantă dintre ele vizează elevii de liceu de clasa a XII-a, care vor avea o nouă probă la examenul de Bacalaureat, și anume gramatica limbii române.
„Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație <SPIRU HARET>”, scrie ministrul pe pagina sa de socializare. Aceste modificări vin ca o îmbunătățire a proiectului de lege anunțat de președintele României, Kalus Iohannis, „România Educată”. Înainte de a intra în vigoare, textul proiectului va fi transmis către Guvernul de la Palatul Victoria pentru aprobare, scrie stiripesurse.ro.
Revoluția din sistemul educației
Prima decizie face referire la posibilitatea fiecărui colegiu din țară să facă selecția elevilor admiși în urma unei probe de admitere proprie, asta după susținerea de către elevii de clasa a VIII-a a examenului de Evaluare Națională. Această hotărâre este „o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat”, potrivit lui Sorin Cîmpeanu.
În completarea, decizia prevede ca admiterea în liceu prin repartiție computerizată, așa cum se realiza în cazurile majoritare până acum, se va face pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii, pentru cei care nu au obținut un loc în urma concursului. Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.
Noul Bacalaureat
Cea mai mare schimbare cu care vine Ministerul este restructurarea examenului de Bacalaureat, în cazul căruia a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă. „Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane)”, scrie ministrul Cîmpeanu pe Facebook..
De asemenea, noul proiect de lege vorbește și de digitalizarea examenului de Bacalaureat: „A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență”. Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027.
Ministerul decide filialele
Unitățile de învățământ liceal din România vor urma să fie examinate de către Minister, care va stabili criteriile de încadrare într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională. „Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de <Liceu tehnic și profesional> și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură”, a continuat oficialul.
Ministerul a luat în calcul, de asemenea, și metodele de învățare extra-școlare: „Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ”.
