Prețul uleiului de măsline s-a dublat în ultimii doi ani. Vremea caldă și seceta au copt plantațiile de măslini din jurul Mediteranei. Joe Shaw, un tânăr de 28 de ani din Londra, își prepară salatele cu un dressing ușor din oțet balsamic, suc de lămâie și ulei de măsline. Cel puțin așa obișnuia să facă. Shaw a decis că nu mai are sens să plătească prețul de 10 dolari pentru o sticlă de jumătate de litru. Acum stoarce sucul de lămâie și stropește oțetul, dar fără nimic care să echilibreze amestecul acid.
„Se simte un pic apocaliptic”, a spus tânărul de 28 de ani, care lucrează ca asistent de expoziții pentru o galerie de artă din Londra. „Îți amintești de zilele în care puteai avea ulei de măsline”.
Schimbările climatice afectează traiul oamenilor
Pe măsură ce lumea se încălzește, vremea extremă perturbă producția unora dintre cele mai mari mângâieri ale vieții – vin, ulei de măsline, cafea și cacao. Unele dintre aceste culturi sunt concentrate în una sau două regiuni, ceea ce înseamnă că vremea capricioasă dintr-o parte a lumii poate avea un impact amețitor asupra prețurilor globale.
Valurile de căldură și ploile din Africa de Vest au făcut ca prețul pentru cacao să atingă niveluri record în acest an, determinând producătorii de ciocolată să crească prețul. Comercianții își păstrează cafeaua după ce o secetă severă în Vietnam, al doilea mare producător mondial, a dus la creșterea prețurilor soiului Robusta la un nivel record al ultimilor 45 de ani. Boabele Arabica, mai râvnite, au devenit, de asemenea, mai scumpe în ultima vreme.
În Italia, ploile abundente au provocat o creștere a mucegaiului care devorează strugurii. Unul dintre numeroasele fenomene meteorologice severe care au dus la scăderea producției mondiale de vin la cel mai scăzut nivel din 1961 încoace.
Francesco Mazzei, un bucătar italian care conduce un restaurant la Corinthia Palace, un hotel de lux din Malta, o țară insulară din centrul Mediteranei, spune că șmecheria constă în a ști ce feluri de mâncare pot fi preparate cu alternative la uleiul de măsline. Cum ar fi pastele bolognese. El adaugă bogăție cu pancetta, un tip de carne de porc. Dar pentru o salată caprese, a spus el, nu există un plan B bun.
„Trebuie să folosești ulei de măsline extravirgin. Nu poți pune ulei de avocado sau ceva de genul acesta”, a spus Mazzei. „Este una dintre aromele vieții, gustul s-ar schimba complet”.
Producția de cafea se confruntă cu probleme serioase
În întreaga lume, regiuni renumite pentru delicatesele lor culinare se luptă să se adapteze. Terenurile potrivite pentru cultivarea cafelei, care se dezvoltă în zone răcoroase, întinse la altitudini mai mari, vor scădea în următoarele decenii, arată studiile științifice.
Încercați doar să obțineți o ceașcă de java din insula indoneziană Java. Dandy Dharmawan, care cumpără cafea de la fermierii din această țară din Asia de Sud-Est și procesează boabele pentru cafenelele de lux din Indonezia și din străinătate, spune că înrăutățirea randamentelor a dus la creșterea prețurilor cu 50% în ultimii trei ani.
„Va exista un moment în care prețul cafelei va continua să crească. Iar băutorii de cafea vor fi împinși către produse de substituție mai accesibile”, a spus Dharmawan.
În India, producătorul de cafea Nishant Gurjer a primit o lovitură dublă. În primul rând, ploile neobișnuit de abundente de anul trecut au despicat coaja exterioară a boabelor de cafea. Ceea ce a afectat aroma recoltei sale de la începutul anului. Apoi a venit un val de căldură copleșitoare în aprilie, care a ofilit florile noi de cafea, ceea ce, spune el, va reduce producția de anul viitor cu un sfert.
„Evenimentele devin din ce în ce mai intense”, a declarat Gurjer, a cărui familie cultivă cafea de peste 200 de ani.
Comercianții de cafea din Vietnamul afectat de secetă acumulează boabe, așteptând prețuri și mai mari, a declarat Debbie Wei Mullin, director executiv al companiei Copper Cow Coffee din Los Angeles, care vinde boabe de cafea din Vietnam unor lanțuri de magazine precum Whole Foods, Costco și Target.
„Înainte se simțea că există o ofertă nelimitată în Vietnam”, a spus Mullin. „Acesta este primul an în care i-am spus pur și simplu celor de la Costco că puteți avea opt camioane încărcate și atât.”
Fermierii încearcă să se adapteze secetei
Fermierii din întreaga lume încearcă să se adapteze, instalând sisteme de irigații pentru a combate seceta și plantând noi versiuni de culturi rezistente la secetă. În regiunea viticolă franceză Bordeaux, unii cultivatori regândesc vechile tradiții. Cum ar fi subțierea frunzelor de viță de vie pentru a crește expunerea la soare, optând în schimb pentru a menține strugurii la umbră și la răcoare. Temperaturile mai ridicate fac ca vinurile să aibă un gust mai dulce. Așa că, în ultimii ani, regiunea a autorizat amestecul de noi soiuri de struguri, cum ar fi Arinarnoa, un soi acid, care echilibrează Merlot-ul plin de gust.
Astfel de adaptări ajută. Dar uneori pot cauza alte probleme, a declarat Cornelis van Leeuwen, profesor de viticultură la Bordeaux Sciences Agro. Pentru a combate seceta, de exemplu, fermierii din Spania folosesc irigații, dar acest lucru riscă să secătuiască acviferele rare.
Alte regiuni viticole au o situație și mai dificilă decât Bordeaux. În luna martie, van Leeuwen a scris împreună cu alți autori un articol într-o revistă academică intitulată Nature Reviews Earth & Environment, în care a constatat că unele zone viticole mai calde și mai uscate din sudul Europei au ajuns la un punct de ruptură, cu „vițe de vie atrofiate, bolți defrișate și pierderi severe de producție”.
Acest lucru i-a inspirat pe unii vinificatori să se aventureze spre nord în căutarea unor condiții meteorologice mai blânde. K Felix G Åhrberg a lucrat în crame din Noua Zeelandă, Franța, Africa de Sud și din alte părți, încercând să vadă cum afectează schimbările climatice producția globală. În 2017, a decis să ia „un avans față de joc”, și să se întoarcă acasă, în Suedia. Acum lucrează cu struguri crescuți la câteva ore de mers cu mașina de la Göteborg, în sudul țării.
Și producția uleiului de măsline are de suferit
Măslinele, o cultură mediteraneană clasică, încep, de asemenea, un marș lent spre nord. Agro Rebels, un grup de cercetare austriac, colaborează cu fermierii locali care au plantat până acum aproximativ 5.000 de măslini. Măslinii nu sunt o cultură obișnuită pentru fermierii austrieci, a declarat Daniel Rössler, co-fondatorul grupului, dar oportunitatea se întrezărește. Clima din Austria, care se încălzește, începe să semene cu cea tipică a vecinilor săi de dincolo de Alpi.
Cu toate acestea, va dura ceva timp până când consumatorii mondiali vor beneficia de noua ofertă de ulei de măsline. Măslinii, ca și cafeaua și cacaua, au nevoie de ani pentru a ajunge la maturitate. Astfel încât producția nu poate fi pusă în funcțiune peste noapte. Măslinele trebuie să fie procesate în mori specializate, ceea ce Austria nu are încă.
Între timp, prețul uleiului de măsline va fi mai scump – și potențial mai puțin gustos. Grupul german de consumatori Stiftung Warentest a declarat în martie că a testat 23 de uleiuri de măsline diferite. A constatat că media calității a scăzut în comparație cu studiile anterioare.
„Seceta și căldura din țările mediteraneene își lasă amprenta”, a declarat acesta. „Produsele de cea mai înaltă calitate – extravirgine – au adesea un gust rânced sau înțepător”, potrivit The Wall Street Journal.
