Cancelarul german Olaf Scholz se află sub presiunea atât a „prietenilor”, cât și a „dușmanilor”. Asta în ceea ce privește politicile guvernului său față de China.
Axel Berkofsky este profesor asociat la Universitatea Pavia din Pavia, Italia. Ocupă și funcția de co-director al Centrului Asia al Institutului italian pentru Studii Politice Internaționale din Milano. Iar textul de față reprezintă o opinie de ale sale, publicată pe platforma Nikkie Asia.
În timpul unei convorbiri video de acum trei săptămâni, președintele chinez Xi Jinping i-a cerut lui Scholz să mențină politica Germaniei deschisă față de investitorii chinezi. De asemenea, șeful de la Beijing a cerut ca companiile germane să nu se supună presiunii Uniunii Europene pentru „de-risc” în lanțurile de aprovizionare.
O săptămână mai târziu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat administrația Scholz să nu mai tragă de timp. Și să bloceze companiile chineze Huawei Technologies și ZTE să furnizeze și să instaleze componente pentru rețelele de telecomunicații 5G din Germania. Șeful Alianței a avertizat asupra dependenței de tehnologiile de infrastructură digitală care ar putea fi controlate de un regim autoritar.
Scholtz se ascunde după deget
Până în prezent, Scholz a urmat în mare parte o strategie de ascundere a capului în nisip. A evitat să spună sau să facă lucruri care ar putea ofensa Beijingul. La cererea lui Xi, cancelarul a declarat că Germania este deschisă pentru afacerile chinezești. Acest lucru a inclus continuarea permiterii investițiilor chinezești în infrastructura critică.
Anul trecut, de exemplu, Scholz a respins îngrijorările bine întemeiate exprimate de mai mulți membri ai cabinetului său. Și a permis companiei de stat COSCO Shipping să achiziționeze 24,9% din proprietatea unui terminal de containere din portul Hamburg. Acesta este cel mai mare din Germania.
Atunci când premierul chinez Li Qiang a vizitat Berlinul în iunie, acesta a fost de acord să se alăture lui Scholz pentru o conferință de presă. Însă doar cu condiția ca jurnaliștii să nu poată pune întrebări. Deși un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că alternativa ar fi fost o conferință de presă fără Li, Scholz a fost criticat. Asta pentru că a cedat în fața a ceea ce a fost considerat a fi o cerere nerezonabilă a Chinei.
Continuă relațiile economice cu China
Nu a fost nici pe departe prima dată când Scholz a fost de acord să se îngenuncheze în fața liderilor chinezi. În timpul unei vizite de 12 ore la Beijing, în urmă cu un an, cancelarul a apărut la televiziunea de stat chineză. Atunci a dat neîncetat din cap în timp ce președintele Xi Jinping îi ținea lecții despre politica globală și relațiile germano-chineze.
Pe de altă parte, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, nu se ferește de schimburi dure cu omologii chinezi pe tema valorilor sau a agresivității politicii externe a Beijingului. A fost sub conducerea lui Baerbock, al cărei Partid Verde face parte dintr-o coaliție de trei partide cu social-democrații lui Scholz, că guvernul a publicat în iulie mult așteptata sa strategie privind China, scrie Axel Berkofsky pentru Nikkie Asia.
