Alegerile iminente din Germania ridică mari semne de întrebare cu privire la viitorul celui mai talismanic simbol al finanțelor publice stricte ale țării: infama „frână a datoriei”.
Politicienii din a treia economie a lumii se întreabă dacă această faimoasă frână pentru împrumuturile publice mai are sens într-o lume a incertitudinii. Este vorba despre un context actual caracterizat de realegerea lui Donald Trump, războiul din Ucraina și declinul economic al Europei.
Introdus în Constituție de cancelarul de atunci, Angela Merkel, în 2009, amendamentul Schuldenbremse limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din PIB în perioade normale. Acesta începe să pară nesustenabil într-o lume în care solicitările la adresa banilor publici sunt în creștere vertiginoasă.
Restricția fiscală a contribuit deja la destrămarea coaliției cancelarului Olaf Scholz, ceea ce face probabile alegerile din 23 februarie. Coaliția s-a prăbușit la începutul acestei luni. Situația este cauzată în mare parte pentru că propunerile ministrului de finanțe Christian Lindner de a menține deficitul în limite s-au dovedit inacceptabile pentru partenerii săi de coaliție.
Probleme pentru guvernul din Germania
După ce Scholz l-a demis pe Lindner, Partidul Liber Democrat (FDP), conservator din punct de vedere fiscal, a părăsit guvernul. În acest context, s-a deschis calea pentru alegeri în februarie, cu șapte luni mai devreme decât erau programate.
Recunoașterea necesității unei revizuiri majore este în creștere. Luna aceasta, consilierii economici ai guvernului din Germania au lansat o propunere de adoptare a unor norme. Acestea sunt menite să permită mai multe investiții, în încercarea de a reduce tensiunile. Deutsche Bundesbank susține că o reformă care să permită „o marjă de împrumut moderat mai mare” ar fi justificată. Ideea este valabilă atâta timp cât rata globală a datoriei publice rămâne scăzută.
Însă eliminarea Schuldenbremse înainte de alegeri nu este atât de ușoară. Orice schimbare ar necesita o majoritate de două treimi atât în camera superioară, cât și în cea inferioară a parlamentului. Partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) se opune oricărei reforme, la fel ca și FDP-ul lui Lindner.
Argumentul care susține o acțiune rapidă
În același timp, motivele tactice sugerează că este puțin probabil ca creștin-democrații de centru-dreapta să sprijine ceva care nu ar face decât să le prelungească perioada de opoziție. În orice caz, aceștia ar dori să elaboreze orice nouă versiune dintr-o poziție de putere.
Dar există un argument pentru a acționa rapid. Sondajele de opinie sugerează că, în noul Bundestag, AfD și Alianța Sahra Wagenknecht, de stânga dură, ar putea obține suficiente locuri pentru a bloca orice propunere. Astfel, se oferă un grad inacceptabil de influență asupra curentului politic principal al țării. Acest lucru creează un stimulent pentru a încheia un acord acum, mai degrabă decât să-l lase ostatic al norocului.
Noul lider al Partidului Verzilor, Felix Banaszak, a declarat la sfârșitul săptămânii că speră ca liderii CDU la nivel de stat să facă presiuni asupra colegilor lor de la Berlin. Mișcarea ar fi menită să aducă o modificare imediată a amendamentului „pentru că ei văd că această reformă este necesară”, conform politico.