Seceta din vară din China ar putea duce la crize globale de hrană și alimente. Țara se află în pragul unei catastrofe hidrice care ar putea avea consecințe devastatoare pentru securitatea alimentară, piețele energetice și lanțurile de aprovizionare la nivel mondial. Seceta din 2022, care a afectat în principal provincia chineză Sichuan, a creat un portal al viitorului pentru ce s-ar putea întâmpla în cazul în care rezervele de apă vor continua să se epuizeze. Nivelurile scăzute ale rezervoarelor au redus producția de hidroelectricitate, ceea ce, la rândul său, a forțat raționalizarea energiei electrice pentru marii consumatori industriali, cum ar fi producătorii de metale și baterii și asamblatorii de electronice.
O secetă prelungită pe mai mulți ani ar avea un impact exponențial mai mare asupra piețelor mondiale de cereale, energie și materiale industriale, din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare din China, cauzate de apă și de electricitate. Miliarde de oameni din întreaga lume ar fi grav afectați în moduri potențial mai de durată decât impactul pandemiei COVID-19 și al războiului de actualitate din Ucraina, conform unui raport realizat de Baker Institute. Se estimează că până în anul 2030, capacitatea de a asigura necesarul de apă în China va scădea cu 25%, îi citează cei de la HotNews.
Seceta ar afecta toate marile economii ale lumii. Cu toate că riscul este iminent, încă se pot lua măsuri de prevenție, dar timpul este unul scurt. Printre soluții s-ar număra regularea consmului de apă, creșterea impoziturilor și schimbarea tehnicilor folosite în agricultură. Eforturile nu trebuie să vină doar din partea Chinei, ci depinde și de comunitățile internaționale care ar trebui să lupte împotriva acestui pericol.
Topirea ghețarilor ar putea provoca dezastre catastrofale
Pe zi ce trece, ghețarii continuă sa se topească din ce în ce mai mult, iar bacteriile străvechi, cu care omenirea nu s-a confruntat niciodată, prezintă un pericol imens care ar putea duce la scenarii catastrofale, arată un studiu publicat de Communications Earth & Enviroment.
Un grup de cercetători danezi au cules mostre din ghețarii din America de Nord, Groelanda și alte părși ale Europei. Aceștia au descoperit că în mostrele culese se află zeci de mii de bacterii pe milimetru de apă. Conform studiului, în jur de 650.000 de tone de bacterii sunt eliberate în cursul fiecarui an, timp de 80 ani, iar după care aceștia vor dispărea.
Vestea bună este că majoritatea bacteriilor dezvăluite nu pot supraviețui la lumina soarelui. Deci, cu toate că efectele bacteriilor nu ar provoca epidemii uriașe, asta nu inseamnă ca nu vor exista efecte adverse. Bacteriile colectate tind să absoarbă energie solară, care provoacă efecte ale încălzirii din emisfera nordică.
Au fost regăsite artefactele faraonului Tutankhamon
Exact cu un secol în urmă, în noiembrie 1922, a fost descoperit mormântul faraonului Tutankhamon. Împreună cu acesta au fost scoase la iveală minunății de artefacte, care, din păcate, au fost furate la scurt timp după aceea. Howard Carter, unul dintre arheologii ce făceau parte din echipa care descoperise mormântul, a predat Muzeului Egiptean din Cairo doar o parte din aceste artefacte, susținând că numai acestea au fost găsite împreună cu sarcofagul faraonului, și că restul fuseseră jefuite cu mult timp înainte. Încă de pe atunci, Carter fusese bănuit de jaful prețioaselor obiecte, însă de abia recent, în ultimii ani, au fost duse investigații ample asupra artefactelor. Acestea au fost descoperite în varii locații, de la muzee americane până la diferite colecții private. Majoritatea au fost returnate în Cairo, iar toate dovezile duc la Carter, care este însă decedat de mai bine de 80 de ani.
