Pe fondul unei rate a inflației crescute în 2022, prețurile alimentelor de bază din România au cunoscut o creștere de 15-60%. Astfel, pentru unii români, achiziționarea unor astfel de produse a ajuns un lux.
Conform datelor colectate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai mari salturi ale prețurilor la raft le-au înregistrat: zahărul (63%), untul (45%), uleiul (37%), margarina (36%) și ouăle (35%).
Reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) au anunțat în luna ianuarie, că, pe parcursul anului 2023, rata inflației va urma o pantă descendentă, ajungând sub pragul de 10% în cel de-al treilea trimestru al anului (septembrie-decembrie 2023).
Dar, experții BNR spun că „dezumflarea” inflației nu va duce neapărat la scăderea prețurilor produselor alimentare de la raft, ba chiar dimpotrivă.
Potrivit mai multor date financiare, anul 2022 a fost cel în care s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la produsele alimentare din ultimele două decenii, scrie Antena 3 CNN.
„Avem în România o creștere masivă a inflației, dar peste tot în lume s-a întâmplat. În România este inflație, ne batem cu ea. Trebuie să asigurăm și stabilitatea financiară și progresele în ceea ce privește inflația vor crește treptat”, a susținut Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Jumătate de salariu pe alimentele de bază
Analistul economic Adrian Negrescu a atras atenția la mijlocul săptămânii trecute, că produsele de bază din România devin din ce în ce mai scumpe. Acest fenomen, spune expertul, afectează în mod direct puterea de cumpărare a cetățenilor români, care sunt nevoiți să-și cheltuiască mai mult de 40% din salariu pentru a cumpăra alimente de bază.
„Putem să privim ca o veste bună, încurajatoare din perspectiva scăderii acestei inflaţii în a doua parte a anului. Un procent nu aduce primăvara în buzunarele noastre, nu schimbă foarte mult situaţia, dar am trecut de vârful inflaţiei şi ne îndreptăm spre o temperare a inflaţiei. Motivele sunt lesne de înţeles. Este în primul rând această plafonare a preţului la energie şi gaze, care a influenţat semnificativ modul în care evoluează preţurile din România, dar să nu uităm că în continuare avem preţuri din ce în ce mai mari la produsele alimentare de bază şi la servicii ceea ce afectează puterea de cumpărare a românilor. Cred că asta este ceea ce îi interesează în primul rând pe telespectatori ce se întâmplă cu preţurile produselor alimentare în condiţiile în care mai mult de 40% din cheltuieli la o familie cu doi copii se duc pe aceste cheltuieli”, a susținut Negrescu, scrie Ziare.com.
De asemenea, Victor Negrescu a subliniat faptul că, în magazine, cumpărăturile la produse alimentare se fac la măsura unei sute de grame.
„Cumpărăturile în magazine se fac la suta de grame, vedem producătorii că vin pe piaţă cu produse ambalate în pachete mai mici, s-a redus foarte mult dimensiunea produselor, pentru că este singura metodă prin care şi ei pot menţine preţurile la un nivel cât de cât acceptabil în contextul scăderii puterii de cumpărare”, a adăugat expertul financiar.
Prioritatea facturilor
Analistul economic, Adrian Negrescu, a susținut că prioritatea lunară a românilor o reprezintă plata facturilor la utilități.
„Prioritatea o reprezintă facturile la utilităţi pentru că tot ce înseamnă energie, gaze, toate acestea au adus nişte costuri duble faţă de iarna trecută. Am ajuns să ne dăm mai mult de jumătate din bani, mă refer la o familie medie din România, pe zona de produse alimentare de bază. În top 10 cele mai mari scumpiri în 2022 opt poziţii sunt alimente de bază – zahăr, unt, margarină, cartofi, iar celelalte două poziţii sunt gazele şi energia electrică. Ne cheltuim cei mai mulţi bani pentru produsele alimentare de bază, ceea ce arată nivelul de sărăcie din România, faptul că puterea de cumpărare a scăzut foarte mult faţă 2021, iar pe de altă parte sunt aceste facturi care creează şi mai mare presiuni pe bugetele familiilor şi care la cum se anunţă şi au început să vină facturile pe luna decembrie sunt cu cel putin 40 dacă nu chiar cu 50% mai mari în cazul familiilor care se încălzesc cu energie electrică, care au boilere, care au calorifere electrice”, a mai susținut Adrian Negrescu.
