Revelionul este sărbătorit de secole. Cele mai vechi informații despre această sărbătoare datează încă de pe vremea Imperiului Roman, după ce Iulius Caesar a stabilit că pe data de 1 ianuarie va începe noul an. Astfel, celebrarea venirii noului an era celebrată prin mese lungi și bogate. Totuși, Revelionul de atunci nu se aseamănă cu cel din prezent.
Termenul vine din franceză, „ Réveillon” de la verbul „réveil”, care înseamnă trezire. Numele a fost atribuit astfel deoarece cei care stau la masa trebuie să fie treji până când se termină toate felurile de mâncare. În sens propriu, cuvântul se referă la o cină luată în miezul nopții cu ocazia unei sărbători.
Revelionul vine de la francezi
Se pare că sensul de masă nocturnă festivă al cuvântului „Revelion” datează din secolul al XIX-lea, însă trimiterea se făcea și la masa de Crăciun. De aceea, în prezent, francezii au două Revelioane: masa de Crăciun pe 24 decembrie: „Réveillon de Noel” și masa de Revelion în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie: „Réveillon de la Saint-Sylvestre”.
Primul Revelion, cel din seara de Crăciun a apărut înaintea celui de Anul Nou, mai ales că acesta se referă în principal la o masă liniștită alături de familie. Revelionul de Anul Nou își are originile pe la început de secol XIX, când acesta era sărbătorit prin petreceri cu mult zgomot și prieteni, conform hotnews.ro.
Numele de Saint Sylvestre vine de la Sfântul Silvestru care a trăit în secolul 4 înaintea en, în timpul Împăratului Constantin cel Mare. Acesta a fost pe scaunul papal pe o perioadă de 21 de ani, până în anul 335. Acesta este văzut pe marile biserici de e vremea aceea. De asemenea, acesta este cunoscut pentru faptul că îmblânzit un balaur.
Revelionul sub vâsc, de la cârnați la carne de zebră
Această tradiție cu sărutul sub vâsc este prezentă și în Franța. Vâscul este considerat sfânt din timpul preoților celților, druizii. De asemenea, în Evul Mediu erau puse ramuri de vâsc pe tavanul casei pentru că se credea că acest lucru va aduce noroc.
În țara de origine a Revelionul, Franța, cu ocazia venirii Noului An se consumă o mulțime de lucruri ce îmbină luxul cu clasicul și cu noul. De asemenea, șampania nu poate lipsi, mai ales că aceasta desemnează luxul. Clasicul de la masa festivă este reprezentată de cârnați, stridii sau somon afumat, în timp ce noutățile sunt definite prin feluri de mâncare ca „Macaron au foie gras”, macaronul săra cu foie gras.
De asemenea, în unele locuri se mănâncă și supă de ceapă, iar în altele mici tartine cu foie gras.
Prin această masă se arată avuția, astfel, prin anii ’30, prin mâncărurile consumate se numără și carnea de animale exotice precum: zebra, cangur și struț. Până acum câțiva ani în supermarketurile din Franța se putea găsi carne de zebră, în timp ce struțul era în galatare de mai bine de 25 de ani. De asemenea, pe lista alimentelor pe care francezii le consumă de anul nou se numără mango, ananas și licii.
Cum petrec francezii de Revelion?
În ziua de Anul Nou, familiile și prietenii fac schimb de urări de Anul Nou, își iau rezoluții bune și uneori fac schimb de cadouri („étrennes”). La miezul nopții, oamenii își urează în mod tradițional „La mulți ani”, sărutându-se sub vâsc, apoi ies în stradă strigând „La mulți ani” și făcând mult zgomot (trompete, cornuri etc.). În ajunul Anului Nou, președintele Franței transmite, de asemenea, urările sale prezidențiale în cadrul unei emisiuni difuzate cu întârziere, la ora 20.00, de la Palatul Élysée, pe principalele posturi de televiziune franceze.
În fiecare an, la Paris, mulți oameni se adună pe Avenue des Champs-Élysées sau sub Turnul Eiffel pentru a sărbători sosirea Anului Nou cu câteva mici focuri de artificii. Începând cu 31 decembrie 2014, pe Arcul de Triumf este proiectat un spectacol de „son et lumière”, urmat de un mare foc de artificii la miezul nopții (cu excepția anului 2015, când acestea au fost anulate în contextul climatului de după 13 noiembrie).
Sezonul festiv se încheie cu Epifania, ziua în care, în mod tradițional, se împarte „Galette des Rois”(„Tortul regelui”). Un rege este desenat prin găsirea unei boabe în tort. Excepție face Palatul Élysée, unde tortul nu conține niciodată o boabă, deoarece desenarea unui rege în sediul Republicii este considerată contrară principiilor Republicii.
Primele state care trec în noul an sunt națiunile insulare din Pacific: Tonga, Samoa și Kiribati. Ultimul stat în care se face trecerea în noul an este Samoa Americană. Pentru a sărbători trecerea în noul an în multe state au loc festivități cu focuri de artificii precum cele din Sydney, iar în New York este coborât globul de cristal. Există câteva excepții, cum ar fi Arabia Saudită, unde poliția religioasă aplică calendarul islamic. În unele țări, anul calendaristic începe la 1 ianuarie, dar oamenii preferă să sărbătorească Anul Nou tradițional, ca în China continentală și India.