Situația economică a dolarului american ar putea avea efecte în lanț și în România. Asta pentru că ar putea veni la pachet cu creşterea facturilor la carburanţi, dar şi costuri mai mari de rambursare a datoriei publice. De asemenea, și datoria publică raportată la Produsul Intern Brut (PIB) ar putea avea de suferit prin înregistrarea unor creșteri.
Dolarul american este mai crescut în valoare monetară în raport cu leul românesc comparativ cu moneda europeană. Cursul afişat marţi de banca centrală a indicat 4,9225 lei pentru un dolar, faţă de 4,8851 de lei pentru un euro, potrivit stirileprotv.ro.
„Pe parcursul ultimelor luni şi în ultimele zile, dolarul american s-a apreciat comparativ cu moneda unică europeană (spre cel mai ridicat nivel din 2002), evoluţie determinată de o serie de factori, printre care se menţionează: perspectivele pe termen foarte scurt pentru politica monetară din SUA şi zona euro; acumularea de semnale de recesiune în ambele blocuri economice; gradul ridicat de incertitudine cu privire la dinamica economiei mondiale şi viitorul arhitecturii monetar-financiare internaţionale, mai ales în contextul tensiunilor geo-politice şi consecinţelor acestora – inclusiv separarea între lumea euro-atlantică (din care face parte şi România) şi blocul reprezentat de Rusia, China, Iran şi alte economii emergente”, susţine Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică la Banca Transilvania.
Cea mai semnificativă consecinţă a deprecierii leului românesc raportat la dolarul american privește deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene. Astfel, cum importurile de petrol se realizează prin intermediul dolarului american, se ajunge automat la scumpirea carburanților în România.
Ce spun economiștii
„În acest context, atragem atenţia cu privire la intensificarea deficitului comercial cu bunuri cu ţările din afara UE, cu 75,9% an/an la 0,9 miliarde euro în iunie, respectiv cu 74,1% an/an la 5,35 miliarde euro în semestrul I 2022. Pe de altă parte, importurile de petrol sunt denominate în dolari, iar aprecierea dolarului ar putea determina creşterea facturilor la carburanţi în perioada imediat următoare”, a adăugat Andrei Rădulescu.
În completarea acestuia, Ciprian Dascălu, economistul şef al Băncii Centrale a României (BCR), a venit cu lămuriri privind principalele efecte negative ale creșterii dolarului în fața euro: „Perspectivele de creştere economică mai bune din SUA faţă de zona euro, precum şi situaţia economică curentă diferită între cele două economii, reflectată de datele macroeconomice publicate recent; expunerea mai ridicată a Eurozonei la perturbările cauzate de războiul din Ucraina, mai ales prin intermediul canalului comercial, având în vedere dependenţa de importurile de materii prime”.
Consecintețele ar urma să se vadă în importuri mai scumpe și în adâncirea deficitului comercial: „Posibile efecte ale unui dolar mai puternic, caeteris paribus, asupra economiei româneşti: costuri mai mari pentru importurile de materii prime cotate pe pieţele internaţionale în dolari, deci o inflaţie importată mai ridicată; adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, care ar putea pune presiuni suplimentare de depreciere asupra monedei naţionale, în general, un dolar mai puternic pune presiuni de devalorizare asupra monedelor ţărilor emergente; costuri mai mari de rambursare a datoriei publice şi creşterea datoriei publice (care include şi împrumuturi în dolari) raportată la Produsul Intern Brut (exprimat în lei)”, a spus Ciprian Dascălu.
