Economia Europei va avea de suferit din cauza războiului din Ucraina, a poziționării geografice în proximitatea zonei de conflict, a dependenței de gaze rusești dar și din cauza inflației accelerate. În ciuda faptului că anul acesta, estimările analiștilor au indicat o creștere economică mai mare decât cea prognozată inițial, același lucru nu va mai fi valabil și pentru 2023, an în care previziunile sunt sumbre economia iar va înregistra o scădere masivă.
Ridicarea restricțiilor COVID au generat o creștere a Produsului Intern Brut la nivelul Uniunii Europene, mai ales în zona serviciilor, pentru prima jumătate a anului 2022. Potrivit comunicatului emis de Comisia Europeană creșterea a continuat și în trimestrul III dar nu în același ritm.
Activitatea economică scade în 2023
Documentul mai indică faptul că instabilitatea economică, prețurile mari la energie, diminuarea puterii de cumpărare a oamenilor, mediul extern incert reprezintă factori care vor afecta și vor trimite continentul european într-o recesiune economică.
Rezultatele bune din prima parte a anului crează condițiile unei creșteri economice de 3,3% la nivelul Uniunii Europene, 3,2% în zona euro, mult mai pozitivă decât cea din Prognoza de vară, de 2,7%. Pe măsură ce veniturile gospodăriilor vor fi afectate de inflație, se așteaptă ca activitatea economică să scadă și în primul trimestru din 2023.
Economia își va reveni în primăvară datorită relaxării inflației. Per-asnamblu, din cauza cererii scăzute, Comisia Europeană anunță că economia ca avea o creștere de doar 0,3% în 2023, atât la nivelul uniunii cât și a zonei euro.
Din 2023, prognozele indică o revenire graduală a creșterii economice de 1,6% în UE și de 1,5% în zona euro. Inflația din primele zece luni, mai mare decât estimările inițiale la care se adaugă și presiunea prețurilor, crează premisele unei taxe acunse care să atingă pragul de 9,3%, în UE, iar pentru zona Schengen 8,5%.
În 2023 estimările indică o inflație de 7%
Pentru anul viitor se așteaptă ca inflația să fie de 7% ( 6,1% în zona euro), iar în 2024 revine la o limită normală de 3%.
Față de estimare lansată în vară, nivelul inflației este mai mare cu 2 procente față de 2022 și peste 2% pentru 2023. Principala cauză constă în prețul gazelor și a energiei electrice, care pun o presiune constantă pe tarifele de retail ale energiei dar și ale bunurilor și serviciilor din coșul de consum, se arată în prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene.
Dintr-o perspectivă economică, România va fi depășită doar de Irlanda și Malta cu 3,2% respectiv 2,8%, majoritatea statelor europene vor înregistra în 2023 avansuri ale PIB-ului, subunitare sau se vor situa în marja procentului de 1%.
Motorul economic al Europei, Germania, va intra în recesiune, executivul european a indicat o evoluție negativă de -0,6% în 2023. Același scenariu este valabil și pentru Suedia, Letonia, statul baltic va înregistra un minus în PIB de 0,3%.
Celelalte economii europene vor înregistra evoluții neconvingătoare, economia Spaniei va crește cu 1%, Franța 0,4% iar Italia 0,3%, potrivit digi24.ro.
