Comercializarea anumitor produse în condiții mai puțin prielnice sau precare poate duce la deteriorarea produsului sau alimentului. În unele magazine, aceste condiții necesare de păstrare sau comercializare într-un mediu controlat nu sunt respectate. Astfel, Comisia Europeană a expus într-un comunicat de presă o revizuire a standardelor de comercializare, care se adresează vânzării mai multor produse agricole, precum legume, fructe și ouă.
Comisia Europeană a propus revizuirea standardelor de comercializare existente aplicabile unui număr de produse agroalimentare, cum ar fi fructele și legumele, sucurile și gemurile de fructe, mierea, păsările de curte sau ouăle. Revizuirile propuse ar trebui să ajute consumatorii să facă alegeri mai bine informate pentru o dietă mai sănătoasă și să contribuie la prevenirea risipei alimentare.
Propunerile Comisiei Europene
O primă propunere se referă la etichetarea originii: Norme mai clare și obligatorii de etichetare a originii pentru miere, fructe cu coajă lemnoasă și fructe uscate, banane coapte, precum și fructe și legume tăiate, prelucrate (cum ar fi frunzele de salată ambalate). Țara sau țările de origine, în cazul amestecurilor sau al mixurilor, vor trebui să apară pe etichetă. Listarea țărilor de origine va spori transparența pentru consumatori. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să promoveze producția UE a acestor produse.
De asemenea, se pune problema deșeurilor alimentare: Revizuirile propuse vizează deșeurile alimentare și deșeurile de ambalaje. De exemplu, așa-numitele fructe și legume „urâte” (cu defecte exterioare, dar totuși potrivite pentru consumul local/direct) vândute la nivel local și direct de către producători către consumatori vor fi scutite de respectarea standardelor de comercializare. Valorificarea acestora în starea lor „proaspătă” ar putea oferi consumatorilor mai multe posibilități de a cumpăra fructe și legume la prețuri mai accesibile și ar aduce beneficii producătorilor care activează în lanțurile scurte de aprovizionare. Anumite produse afectate de dezastre naturale sau de alte circumstanțe excepționale pot fi, de asemenea, vândute dacă pot fi consumate în condiții de siguranță. Un alt aspect este ambalarea: Produsele destinate donării pot fi scutite de principalele cerințe de etichetare. Acest lucru va reduce birocrația și etichetele și, prin urmare, va facilita angajarea operatorilor în donații.
Sucurile de fructe, fără zahăr adăugat
S-a pus problema sucurilor de fructe și a standardelor acestora de comercializare: Va fi posibil ca sucurile de fructe să poarte mențiunea „fără adaos de zaharuri” pentru a clarifica faptul că, spre deosebire de nectarurile de fructe, sucurile de fructe nu pot conține prin definiție zaharuri adăugate, o caracteristică pe care majoritatea consumatorilor nu o cunosc. În plus, pentru a răspunde cererii tot mai mari a consumatorilor pentru produse cu un conținut mai mic de zahăr, un suc de fructe reformulat ar putea să menționeze pe etichetă „suc de fructe cu conținut redus de zahăr”. Pentru a simplifica și mai mult și pentru a se adapta la gusturile consumatorilor, termenul „apă de nucă de cocos” ar putea fi utilizat acum alături de „suc de nucă de cocos”.
Gemuri și marmelade: conținutul de fructe al gemurilor va fi majorat de la 350 de grame la 450 de grame minimum (până la 550 de grame pentru calitate suplimentară) pe kilogram de produs finit. Odată cu creșterea generală a conținutului de fructe, consumatorilor li se va oferi un produs cu mai puține zaharuri libere și mai multe fructe decât în prezent. Termenul „marmeladă”, autorizat până acum doar pentru gemurile de citrice, ar fi acum permis pentru toate gemurile, pentru a introduce posibilitatea de a adapta denumirea produsului la cea mai utilizată pe plan local, conform European Commission .
