Reforma pensiilor speciale ar putea implica reducerea sau chiar eliminarea unora dintre acestea, precum cele acordate membrilor Curții de Conturi, o parte din pensiile speciale ale funcționarilor parlamentari și revizuirea celor acordate magistraților ca urmare a anumitor artificii legislative.
Conform informațiilor furnizate de surse din Coaliție și raportate de „Adevărul“, se preconizează că pentru categoria magistraților va avea loc o reevaluare a modului în care au fost acordate pensiile speciale, luând în considerare în special vechimea acestora în domeniu. Se va interzice asimilarea vechimii în alte profesii juridice, precum avocați, notari, consilieri juridici sau jurisconsulți. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, în luna aprilie existau 5.227 de pensionari care beneficiau de legea privind pensiile speciale pentru magistrați, cu o pensie medie lunară de aproximativ 21.500 de lei.
Cine se va mai bucura de pensiile speciale?
De altfel, se estimează că personalul auxiliar și administrativ din categoria funcționarilor publici parlamentari va fi privat de pensiile speciale. Potrivit datelor din luna aprilie, pensia medie lunară pentru această categorie era de 5.000 de lei.
Surse politice afirmă că și beneficiarii de la Curtea de Conturi ar putea rămâne fără pensii speciale. Potrivit prevederilor teoretice, o persoană devenea eligibilă pentru o astfel de pensie după 14 ani de activitate. Cu toate acestea, o altă prevedere specifica că pentru fiecare an lipsă, poate avea loc o reducere de 1% din baza de calcul, care este determinată de formula de 80% din veniturile brute din ultimele 12 luni. Astfel, în practică, o persoană care a lucrat timp de 4 ani la Curtea de Conturi ar putea beneficia de o pensie de serviciu, cu condiția să îndeplinească vârsta legală pentru pensia de limită de vârstă.
Conform informațiilor, până miercuri noapte, ministrul Muncii, Marius Budăi, trebuie să colecteze opiniile și propunerile ministerelor care au beneficiari de pensii speciale, precum Ministerul Justiției, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne. Scopul acestui demers este de a elabora o propunere de revizuire a legii pensiilor speciale, care să fie prezentată comisiilor raportoare din Parlament (Comisia pentru Muncă și Comisia pentru Buget și Finanțe) joi.
Surse din conducerea Coaliției au menționat că există posibilitatea ca un raport să fie prezentat chiar joi, cu condiția ca numărul comentariilor referitoare la conținut să fie redus. În caz contrar, raportul ar putea fi prezentat luni.
În ceea ce privește plenul Camerei Deputaților, se exclude posibilitatea convocării unei sesiuni plenare la finalul săptămânii, deoarece problema principală este atingerea cvorumului necesar. Conform planului actual, votul asupra pensiilor speciale va avea loc în următoarea miercuri (31 mai). Aceasta înseamnă că votul va avea loc aproape în același timp cu procedurile pentru votarea unui nou Guvern, în cazul în care are loc o remaniere a prim-miniștrilor.
De la 820 de pensii speciale la 843 în doar câteva luni
Conform informațiilor disponibile, se constată că 843 de foști parlamentari primesc pensii speciale, iar acest număr este în creștere în comparație cu anul trecut. Deși există discuții privind reforma veniturilor speciale, Coaliția nu a abordat încă problema banilor acordați foștilor aleși din Legislativ.
Anul trecut, în luna mai, Curtea Constituțională a emis o decizie prin care eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituțională, ceea ce a permis reintroducerea acestora începând din luna iunie 2022. Ca urmare, numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut treptat. În septembrie 2022, numărul acestor beneficiari era de 820, iar în decembrie a crescut la 829. La începutul lunii mai, numărul pensionarilor speciali a ajuns la 843, aceștia fiind persoane care au trecut cel puțin printr-un mandat în Parlament, scrie Adevărul.
