Potrivit Antena3, de la 1 septembrie va fi aplicată o impozitare suplimentară ca o primă formă a ordonanței Guvernului pe enrgie.
„Potrivit acestei ordonanțe de Guvern, va fi aplicată o impozitare suplimentară de la data de 1 septembrie, dar pe tot lanțul, cum ne spunea și ministrul energiei, Virgil Popescu, de la producător până la trader și chiar furnizor. Nu specifică această variantă a ordonanței cam care va fi procentul respectiv. Nu știm exact ce procent va fi. Este trecut un „x” în dreptul procentului. Cred că probabil se mai negociază sau se fac calcule în aceste momente la Ministerul de Finanțe.
La Ministerul Energiei, pe de altă parte, o prevedere foarte importantă este că rămân acele plafoane la gaze și energie electrică pe care le știm pentru populație și pentru firme, de 0 68 lei pe kilowatt cu TVA inclus, pentru energie electrică la un consum de până în 100 de kilowați și de 0,8 cu tot cu TVA pentru un consum între 100 de kilowați și 300 de kilowați.
Atenție! Cine depășește din nou consumul de 300 de kilowați, clientul casnic, va plăti prețul întreg din factură din oferta pe care o are de la furnizorul de energie electrică. Și să știți că se întâmplă asta pentru multe cazuri”, a explicat Gina Vacariu, senior editor Antena 3.
Cele mai ridicate prețuri din Europa
România ocupă unul dintre locurile fruntașe, cu 616 euro/MWh. Pentru că piața este interconectată, tarifele plătite de noi sunt aproape similare cu cele din țările vecine, dar mult mai mari decât în alte state precum Norvegia, care a încheiat tranzacții cu 324 de euro sau Spania și Portugalia, cu 182 euro/MWh. Specialiștii spun că acestea sunt prețuri dinamice pentru tranzacții încheiate pe loc în funcție de necesitățile fiecărei țări și nu se reflectă neapărat în factura finală a consumatorului, potrivit ȘtirileProTv
Potrivit unui comunicat de presă, Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC)propune un set de măsuri care să atenueze efectele crizei energetice asupra consumatorilor finali, fie ei casnici sau industriali. Principiul de bază al acestora este ca soluțiile adoptate ”să vizeze împărțirea echitabilă a poverii crizei, în sensul prezervării unei profitabilități rezonabile a tuturor actorilor implicați în piața energiei”.
- Plafonarea prețului energiei și al gazului natural pe tot lanțul de comercializare, de la producător până la consumatorul final– măsură aplicată deja de o serie de state europene. De exemplu, Guvernul slovac a ajuns la o înțelegere cu compania Slovenské elektrárny să vândă 6,15 TWh pentru anumite grupuri de consumatori la prețul de 61,2 Euro/MWh, preț care permite producătorului să își acopere costurile și să aibă o marjă rezonabilă de profit, eliminându-se însă profiturile speculative ale intermediarilor. Bulgaria rambursează industriei 128 Euro/MWh, iar Grecia are o măsura similara prin care subvenționează prețul pentru companii cu 65 Euro/MWh la energia electrică și cu 30 Euro/MWh la gazul natural.
- Contracte pe termen lung între producători și marii consumatori;
- Reduceri ale taxelor pe energia electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie;
- Urgentarea prelungirii schemei de compensare a emisiilor indirecte de CO2 pentru perioada 2021-2030 precum și finanțarea adecvată a acesteia.
