Negocierile de „gestionare a crizei” pe care le-a purtat joi Serbia și Kosovo, intermediate de Uniunea Europeană, nu au reușit să calmeze tensiunile din ce în ce mai mari dintre vecinii din Balcani, dar dialogul va continua, a declarat șeful diplomației UE, potrivit france24.com.
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo s-au amplificat când oficialitățile de la Priștina au menționat că sârbii care locuiesc în nord trebuie să înceapă să folosească numerele de înmatriculare emise de capitala statului.
„Din nefericire, nu am ajuns la un acord astăzi… Dar acesta nu este sfârșitul poveștii”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, după încheierea discuțiilor de la Bruxelles. „Discuțiile vor fi reluate în zilele următoare… Nu mă dau bătut”, a spus el.
Kosovo, o problemă tot mai „fierbinte” în Balcani
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vucic au participat la discuțiile prezidate de Borrell și menite să dezamorseze antagonismul care a dus la incidente violente în nordul Kosovo în ultimele săptămâni.
Într-un semn al seriozității impasului, un consilier al lui Vucic a declarat jurnaliștilor de la Bruxelles că președintele sârb se va întoarce vineri la Belgrad pentru a ține „ceea ce va fi unul dintre cele mai importante discursuri ale sale”, referitor la Kosovo, notează france24.com.
Președintele Serbiei a rămas joi seara la Bruxelles cu speranța că se va ajunge la o soluționare a confictului
Presa de stat sârbă a declarat că Vucic va organiza duminică o „întâlnire de urgență” la Belgrad cu liderii minorității sârbe din Kosovo.
Consilierul Petar Petković, responsabil de relațiile Serbiei cu Kosovo, nu a precizat ce linie va urma Vucic. Dar, în schimb, a declarat că președintele a rămas la Bruxelles joi seară „cu speranța că s-ar putea ajunge totuși la un compromis”.
Borrel nu a precizat ce piedici au stat în calea discuțiilor care să ducă la un compromis în această problemă din Balcani, dar a precizat, în schimb, că discuția nu a fost „o întâlnire normală” și s-a declarat alarmat de „tensiunile tot mai mari din nordul Kosovo„.
„A fost o reuniune de gestionare a crizei”, a spus el. „Scopul acestei întâlniri a fost de a calma situația de pe teren”.
Două probleme importante au fost prezentate în cadrul discuției de la Bruxelles
Una dintre ele se referă la plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor pe care Priștina le impune în Kosovo, inclusiv minorității sârbe care locuiește în nordul țării, și ca de-a doua, documentele de intrare-ieșire solicitate la granița dintre cele două țări vecine. De altfel, Serbia are resentimente profunde față de statutul separatist al Kosovo.
„Comunitatea internațională nu dorește să vadă noi tensiuni în perioada următoare, iar părțile vor fi pe deplin responsabile pentru orice escaladare pe teren”, a avertizat Borrell.
Majoritatea etnică albaneză a teritoriului a luptat împotriva forțelor sârbe în 1999, cu sprijinul avioanelor de război ale NATO. În 2008 și-a declarat independența, care a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale UE, dar nu și de toate.
Noi violențe au izbucnit la sfârșitul lui iulie în nordul Kosovo
Acest fapt l-a determinat pe șeful NATO, Jens Stoltenberg, să declare miercuri că cei 3.700 de membri ai forțelor de menținere a păcii NATO desfășurate în Kosovo „vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura un mediu sigur și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo”. El a făcut această declarație după ce i-a primit separat pe Vucic și Kurti pentru discuții la sediul NATO din Bruxelles.
