NATO a condamnat drept „total inacceptabile” atacurile demonstranților din Kosovo, care au provocat rănirea a cel puțin 30 dintre forțele sale de menținere a păcii.
Poliția și trupele NATO au intrat în conflict cu protestatarii sârbi în nordul țării, unde au existat tulburări din cauza instalării primarilor de etnie albaneză. Pentru a descuraja protestatarii din Zvecan, după ce aceștia au încercat să invadeze o clădire guvernamentală, au fost folosite gaze lacrimogene și grenade paralizante. Soldații NATO au format, de asemenea, un cordon de securitate în jurul altor două primării.
Criza datează din aprilie, când sârbii din Kosovo au boicotat alegerile locale, permițând etnicilor albanezi să preia controlul consiliilor locale cu o prezență la vot de mai puțin de patru procente. Atât UE, cât și SUA au criticat autoritățile kosovare pentru destabilizarea situației din nordul Kosovo și au avertizat împotriva oricăror acțiuni care ar putea inflama tensiunile etnice din această zonă.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în februarie 2008, după ani de relații tensionate între locuitorii sârbi și cei în majoritate albanezi. Independența a fost recunoscută de Statele Unite și de mai multe țări din Uniunea Europeană, însă Serbia, susținută de puternicul său aliat Rusia, refuză să facă acest lucru, la fel ca majoritatea etnicilor sârbi din Kosovo.
În timp ce etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populația din Kosovo în ansamblu, sârbii formează majoritatea populației din regiunea de nord.
Zeci de răniți de ambele părți
Forțele de menținere a păcii din Italia și Ungaria s-au numărat printre cei răniți în ultimele violențe de luni, a declarat NATO.
Oficialii au declarat că 30 de soldați au suferit răni inclusiv fracturi și arsuri provocate de dispozitive explozive incendiare improvizate. De asemenea, trei soldați au fost răniți de arme de foc.
Ministrul italian de Externe Antonio Tajani a declarat că 11 dintre răniți sunt italieni, dintre care trei se află în stare gravă, dar fără a pune viața în pericol. La rândul său, Ministerul ungar al Apărării a declarat că cel puțin 20 dintre soldații săi au fost răniți, iar șapte se află în stare gravă, dar stabilă.
Și președintele Serbiei, Aleksander Vucic, a declarat că peste 50 de sârbi au avut nevoie de tratament în spital și că și mai mulți au fost răniți. Vucic a plasat armata la cel mai înalt nivel de alertă de luptă ca răspuns la noile proteste și a mutat vineri unități în apropierea graniței cu Kosovo, în urma unor ciocniri similare.
Sârbii nu vor să recunoască rezultatele alegerilor
Protestatarii au fost indignați nu doar de faptul că primarii de etnie albaneză au preluat funcția, ci și de acțiunile dure ale poliției kosovare, care a apărut cu puști și vehicule blindate. Faptul că steagurile sârbești fuseseră îndepărtate de pe clădirile municipale și înlocuite cu steaguri kosovare a fost o provocare suplimentară pentru ei.
Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a insistat asupra faptului că forțele de securitate nu au făcut decât să se asigure că primarii aleși în mod democratic își pot reprezenta alegătorii. Însă acesta a fost acuzat că încearcă să creeze haos pentru toată lumea din regiune prin încercarea de a instala lideri care nu au un mandat credibil.
„Nu le permiteți acelor falși primari să intre aici pentru că au câștigat 50 de voturi”, a declarat Igor Simic, adjunctul șefului listei sârbe, cel mai mare partid sârb din Kosovo susținut de guvernul de la Belgrad.
Situația tinde să scape de sub control
Cele mai grave incidente violente de luni au avut loc în Zvecan. O mulțime s-a adunat la clădirea municipală la primele ore ale dimineții. Aceștia sperau să-l împiedice pe noul primar, de etnie albaneză, să intre în clădire.
Trupele conduse de NATO au încercat la început să îi separe pe protestatari de poliție, dar ulterior au dispersat mulțimea folosind scuturi și bastoane. Mai mulți protestatari au aruncat cu pietre și cocteiluri Molotov în soldați, a precizat agenția.
Poliția kosovară a declarat că una dintre mașinile lor a fost incendiată și că pe alte vehicule au fost scrise „legende provocatoare cu simboluri sârbești și rusești”.
NATO a calificat atacurile drept „total inacceptabile”, adăugând într-o declarație că a cerut tuturor părților să „se abțină de la acțiuni care să inflameze și mai mult tensiunile și să se angajeze în dialog”.
Comandantul forței de intervenție, generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, a îndemnat ambele părți să „își asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat și să prevină orice escaladare ulterioară, în loc să se ascundă în spatele unor narațiuni false”, conform BBC.
