Oficialii PSD au susținut că rolul impunerii taxei de solidaritate este acela de a susţine măsurile pentru scăderea impozitării muncii, mai ales în cazul angajaților cu venituri mici sau medii, şi de a colecta bani la buget pentru a susţine financiar sistemul de Educaţie din țara noastră.
Membrii PSD au lansat și un apel la adresa colegilor liberali din coaliția de guvernare să se alinieze acestor politici.
„PNL trebuie să se hotărască dacă vrea să fie alături de aceşti angajaţi care muncesc din greu, care contribuie substanţial la creşterea economică, dar care au fost afectaţi puternic de creşterea preţurilor, în contextul inflaţionist global.
Într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, ar trebui ca şi companiile mari care au plătit impozite mai mici de 1% din cifra lor de afaceri să plătească măcar această cotă pentru a susţine creşterea veniturilor angajaţilor care contribuie cel mai mult la dezvoltarea României. Acesta este principiul solidarităţii, care ar trebui promovat de toate partidele politice pentru a menţine în România această forţă de muncă productivă, atât de importantă pentru economia naţională”, au transmis oficialii PSD în cadrul unui comunicat, scrie News.ro.
Social-democrații au mai adăugat că „este o exagerare populistă să spui că o astfel de abordare ar sufoca mediul de afaceri şi ar creşte preţurile finale, din moment ce, în marea lor majoritate, companiile din România care îşi declară profiturile obţinute în mod real, plătesc deja un impozit cel puţin echivalent cu 1% din veniturile lor, fără a avea preţuri mai mari ca celelalte”.
Cine va fi vizat de „taxa de solidaritate”
Conform oficialilor PSD, vizate de aplicarea „taxei de solidaritate” sunt sectoarele din domeniul cerealelor (unde marile companii au afaceri de miliarde de lei și marje de profit de 1-2%), alimentar, petrolier, farmaceutic și auto.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că 259 de companii de pe teritoriul României vor fi taxate cu 1% din cifra de afaceri. Potrivit calculelor făcute de Ziarul Financiar, dacă s-ar aplica acest impozit, statul ar putea încasa în total 5,3 miliarde de lei.
Printre cei care ar urma să fie taxați sunt:
a) retaileri alimentari: Lidl, Carrefour şi Mega Image
b) producători auto: Dacia şi Ford
c) traderii de cereal: Ameropa, Cargill, ADM, Viterra
d) lanţuri de benzinării: OMV Petrom, Mol, Rompetrol şi Lukoil
e) distribuitori de medicamente: Mediplus şi Fildas.
3,5 miliarde de euro în plus la buget
Însă, acestor companii care au înregistrat profituri în 2022 li se vor adăuga alte 50 de firme mari care au fost pe minus, cumulat, cu 7 mld. lei în 2021.
Dacă statul ar impune „taxa de solidaritate” de 1% tuturor celor 259 de companii vizate, la bugetul țării s-ar colecta în total, din aceste impozite, 5,3 miliarde de euro, cu 3,5 miliarde mai mult faţă de cât se strange din impozitul pe profit (doar 1,7 miliarde de lei), scrie Ziarul Financiar.
