În ciuda asigurărilor oferite de retaileri, este inevitabil faptul că apariția noilor case de marcat „self-service” va duce la o creștere semnificativă a șomajului. Economiștii ridică o problemă importantă legată de posibilitățile de reintegrare a viitorilor șomeri în economia României.
În ciuda faptului că alte țări au prevăzut acest fenomen inevitabil și au dezvoltat modele de succes pentru a face față situației, nu s-au luat măsuri proactive în România pentru a facilita trecerea de la servicii la producție, prin intermediul cursurilor de formare profesională și al investițiilor în producție, unde ar putea fi angajați viitorii șomeri. Digitalizarea în sine nu este o problemă, ci lipsa de viziune pe termen lung.
Economia noastră se bazează pe sectorul serviciilor
În ultimii 33 de ani, economia României s-a bazat predominant pe comerț, servicii și import, cu producția redusă la un nivel minim. De asemenea, am fost în mare măsură exportatori de materii prime și importatori de produse finite. Această abordare economică a condus la faptul că peste 70% din forța de muncă activează în sectorul serviciilor. Potrivit statisticilor, zona București-Ilfov este cea mai dezvoltată din punct de vedere economic din România, cu cel mai mare procent de populație angajată. Cu toate acestea, peste 73% dintre locurile de muncă din această zonă sunt în sectorul serviciilor, fiind cei mai mari angajatori conform datelor statistice ale ANOFM, CN Poșta Română SA, CNCF CFR SA, Kaufland România, Regia Naţională a Pădurilor, SNTFC CFR Călători SA, RCS&RDS, SC Mega Image SRL, SC Carrefour România, Societatea de Transport București și SC Auchan Romania SRL.
Poșta Română se află deja într-o situație dificilă, iar băncile și marile magazine trec treptat la sisteme „self-service”, ceea ce va conduce la reducerea numărului de angajați. Dacă, în următorii 2-3 ani, 70% din angajații retailerilor și ai băncilor vor dispărea, la fel cum s-a întâmplat cu call-center-urile după 2015, când s-au introdus în mod masiv sistemele automate de răspuns la solicitările clienților, acest lucru va avea ca rezultat o creștere semnificativă a șomajului.
Digitalizarea nu este un lucru negativ
Chiar dacă mulți dintre noi avem tendința să învinuim inteligența artificială, economiștii nu văd problema așa. „Este o falsă problemă în legătură cu înlocuirea casierilor la supermarket. Ar trebui să ne bucure, pentru că România face un nou pas către digitalizare, pe care țara noastră a votat-o și a aprobat-o atunci când a fost prezentată noua strategie a Uniunii Europene. Procesul a-nceput în toate țările din lume. Acest pas care s-a făcut ar trebui să fie un prim element de digitalizare a distribuirii mărfurilor. Este o chestiune de care nu ne putem feri. Este o problemă mai complicată și mai veche în legătură cu ce face economia, atunci când robotizarea elimină forța de muncă. Forța de muncă activă este cea care generează valoare adăugată. E o problemă discutată încă de la începutul secolului al XIX-lea, în diferite forme. Ea a luat amploare acum 40-50 de ani, iar economiile avansate au găsit diferite forme de transformare a robotizării în creare de valoare adăugată, prin diferite metode de amortizare. Robotizarea, respectiv digitalizarea, nu este un element de care să ne ferim”, a explicat prof. univ. dr. Mircea Coșea.
Este adevărat că situația actuală este total diferită față de cea din trecut. Dacă în urmă cu un secol forța de muncă a migrat dinspre sectoarele de producție către servicii, acum ne confruntăm cu un nou fenomen, prin care serviciile sunt înlocuite de roboți, ceea ce ar trebui să determine o reorientare către sectoarele de producție. În ciuda acestui fapt, România nu are nici producție, nici o strategie pentru rezolvarea acestei probleme și nici nu s-a pregătit pentru reconversia profesională a angajaților din aceste sectoare de activitate care în mod cert își vor pierde locurile de muncă odată cu introducerea noilor sisteme electronice.
„Problema care se pune este ce se întâmplă cu forța de muncă disponibilizată. În țările care au trecut prin această etapă, forța de muncă disponibilizată a fost de includere în servicii, dar nu cele pe care noi le dezvoltăm acum, respectiv bancare, de asigurări etc., ci servicii productive, care duc la utilitaritate, precum cele de catering, de spălătorii, service auto, service la instalațiii sanitare etc. Acele țări au creat și un învățământ dual care produce personal calificat, însă noi nu avem așa ceva. Prima concluzie este că vom avea o problemă cu personalul disponibilizat de la casele de marcat, care în general și-ar putea găsi cu greu un loc de muncă, în condițiile în care investiții în România nu prea sunt, iar cele din servicii sunt în sfera din afara producției de valoare materială imediată”, mai spune profesorul Mircea Coșea.
Oamenii vor migra de la oraș la sat sau în alte țări mai dezvolate
Dacă în următorii 2-3 ani sectorul serviciilor din zonele urbane dezvoltate, în special București-Ilfov, va suferi o cădere, este posibil ca populația care a migrat către orașe să se reorienteze către alte țări sau spre producția agricolă din mediul rural, unde s-ar putea găsi noi oportunități. O investiție majoră în producție ar putea să salveze economia României. Dacă viitorii șomeri generați de tehnologizare vor fi reconvertiți profesional și angajați în alte domenii, în special în producție, atunci zona București-Ilfov poate să rămână în topul orașelor cu putere economică ridicată. Cu toate acestea, apare o nouă problemă în acest sens, deoarece multe piețe importante la nivel mondial, cum ar fi piața auto sau industria cărnii, sunt deja într-o cădere liberă.
„O astfel de trecere nu se poate face brusc. Se face pe o perioadă de tranziție, astfel încât personalul să fie învățat să utilizeze noua tehnică. Această digitalizare din România, pentru care avem și un minister, nu este pregătită din punct de vedere logistic. Noi nu avem nici aparatura necesară peste tot în țară, nu avem nici cultura necesară astfel încât populația cu o vârstă mai înaintată, din mediu rural, să poată folosi noile tehnologii. Digitalizarea este inevitabilă, dar ea trebuie să fie pregătită. Cum România nu are această pregătire necesară, mă aștept la efecte negative. În lipsa unei perioade de tranziție, șomajul va crește brusc. În alte țări, șomerii s-au reconvertit profesional în urma unor cursuri de recalificare”, explică profesorul.
Olanda și-a reorientat muncitorii către industrii de producție în creștere
Profesorul Mircea Coșea a prezentat exemplul Olandei, care a reușit să se adapteze schimbărilor economice prin recalificarea personalului din sectoarele în declin. Olanda a reorientat personalul care lucra în producția de vase către industria auto, care atunci era în creștere, iar ulterior a recalificat și personalul intrat în șomaj din cauza robotizării mai multor sectoare de activitate pentru a lucra în industria alimentară, mai ales în abatoare și în sere.
Cu toate acestea, recalificarea nu este o soluție universală, deoarece nu toți angajații sunt capabili să se recalifice la orice vârstă, și este nevoie de școli specializate care să ofere formare profesională. În plus, industria auto, care a fost o opțiune de reconversie pentru personalul din alte sectoare, este în declin, iar trecerea la automobile electrice va avea costuri semnificative. În cazul industriei cărnii din România, există probleme de materie primă, iar țara este afectată de problema pestei africane. În viitor, România ar putea să rămână un importator de carne, iar puterea de cumpărare a populației scade.
Lipsa agriculturii din România
Dacă nu avem o industrie puternică, nici sectorul agricol nu poate să ne ajute prea mult. În plus, pentru ca oamenii care vor rămâne șomeri să poată fi reprofilați în producția agricolă, este necesar să existe locuri de muncă disponibile, însă în ultimii 33 de ani, nici acest sector al economiei nu a fost dezvoltat prea mult.
„Noi am trăit din importuri, pentru că au fost favorizate de locul pe care România îl are în UE. Capitolul Agricultură a fost negociat cu mari greșeli, iar cei care au făcut asta și acum se laudă ar trebui să răspundă. Noi am acceptat tot ce ni s-a impus din partea UE, condamnând agricultura României la faliment și la distrugerea rețelei proprii de desfacere a mărfurilor. Dacă nu transformăm agricultura într-un mijloc de export și nu de import, vom avea o mare problemă și cu siguranța alimentară. Degeaba ne spun specialiștii BNR că Banca a reușit să micșoreze inflația, pentru că a reușit să scadă și puterea de cumpărare. Când inflația e oficial 15-16%, iar inflația la produsele alimentare de bază ajunge la 35-40 la sută, nu e niciun succes. Din contră, au împovărat economia”, afirmă doctorul, citat de Jurnalul.
Se estimează că adoptarea robotizării va duce la o creștere a șomajului, iar consecințele acestui fenomen rămân deocamdată de văzut în România. În plus, lipsa unei politici de salvare a acestor persoane, mai ales a celor în vârstă sau cu dizabilități, poate duce la probleme mai mari.
