Scumpirea ilogică a utilităților lovește puternic și în educație. Din cauza acestora, universitățile de stat sunt nevoite să crească taxele, drept pentru care părinții studenților vor trebui să cotizeze mai mulți bani. Sau studenții, dacă au un job…
Din câte am aflat, aceste taxe se umflă, în unele instituții și cu 1.500 de lei.
Vestea bună este că noile taxe se aplică numai pentru cei ce intra în învățământul superior de stat începând de anul acesta.
Unde, ce, și mai ales cât
Cea mai mare creștere a taxei se înregistrează la Facultatea de Teatru și Film din cadrul UBB Cluj. Aici, tariful anual de studii pentru cei admiși la taxă va crește de la 5.000 lei la 6.500 lei.
Tot în Cluj se înregistrează și o scumpire de 1.400 de lei, la Facultatea de Drept. Aici se va mări taxa de la 3.600 la 5.000 lei.
Spre deosebire de Ardeal, în Moldova lucrurile stau mai bine: Universitatea Alexandru Ion Cuza va urca taxa cu cel mult 20%.
Și Universitatea Transilvania din Brașov va crește sumele din toamnă doar pentru studenții de la Medicină cu 1.000 lei.
Deși Universitatea din București a anunțat modificări de taxele, însă nu s-a stabilit cuantumul.
Studenții de la Medicină nu vor în spital
Tinerii care termină facultățile de medicină aleg tot mai mult specialități care nu implică munca în spital, pentru că statul nu le poate asigura un loc de muncă după ce își termină pregătirea. Evident, într-un cabinet privat pot câștiga bani mai mulți cu mai puțin stres.
La concursul de rezidențiat se scot anual locuri și posturi. Diferența dintre acestea constă în faptul că, la finalul celor cinci sau șase ani de pregătire, tânărul medic – dacă și-a făcut rezidentiațul pe un post – va avea un loc de muncă asigurat într-un spital.
Anul trecut, la medicină, 628 au rămas neocupate și, în principal, sunt specialități la care există un mare deficit de personal: chirugie generală, medicină de urgență, medicină de familie, ATI, neonatologie, chirurgie pediatrică. Sunt specialități dificile, care necesită multă pregătire.
Altfel spus, tinerii medici sunt tentați să evite aceste specialități care îi solicită mult fizic și emoțional.
Aproape jumătate din studenții români înscriși în 2015 au renunțat la facultate. Care sunt motivele
Un fenomen negativ: studenți ce renunță la facultate
Cei mai mulți dintre cei ce abandonează studiile spun că și-au dat seama că domeniul nu li se potrivește. Alții nu au avut suficienți bani ca să își poată termina cursurile.
Problema pornește din liceu, unde elevii nu primesc suficient sprijin când își aleg facultatea. Pe lângă abandon, aproape în fiecare sunt tot mai puțini tinerii care se înscriu la studii după Bacalaureat.
Facultățile de medicină și academiile militare au reușit să păstreze cei mai mulți studenți. Pe de altă parte, ingineria, științele naturale, științele sociale și artele sunt domeniile la care au renunțat cei mai mulți. Dintre cei care au abandonat studiile, cei mai mulți au fost băieți. Iar tinerii din mediul rural au fost mai perseverenţi şi au terminat studiile într-un număr mai mare față de cei din urban.
Cei mai mulţi dintre cei care au abandonat studiile au considerat că nu li se potriveşte domeniul. Fără consiliere de specialitate, tinerii își aleg facultatea la recomandarea părinților sau a prietenilor.
