Vești bune pentru mediu, însă supărătoare pentru buzunarele cetățenilor. Parlamentul a făcut într-un final modificări legislației care privește colectarea deșeurilor din întreaga țară, în care vor fi incluse și construirea unor insule ecologice digitalizate. Taxa de salubrizare ar putea crește.
Schimbările aduc modificări importante pentru mediu, dar vin de asemenea și cu vești proaste în ceea ce privește costurile pe care le impune noua legislație. Românii vor plăti mai mult pentru taxa de ridicare a gunoiului.
Noi insule ecologice digitalizare
Fiecare primărie locală este însărcinată cu modificarea modului în care se colectează gunoiul de pe străzile localității. Instituțiile trebuie să implementeze un sistem de gestionare pe patru fracții a deșeurilor formate din stații de transfer și stații de sortare. Acestea sunt dotate cu recipiente dedicate pentru hârtie, metal,plastic și sticlă.
Primăriile au termen până la ianuarie 2025 să monteze insulițele, acestea fiind nevoite să implementeze colectarea separată a deșeurilor textile și a celor periculoase provenite din deșeuri menajere.
Tarifele, însă, nu vor fi stabilite de fiecare primărie în parte, ci de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Unități Publice.
UE ne taxează anual pentru lipsa de reciclare
UE continuă să implementeze noi măsuri de ajutorare a mediului, prin obligații asupra modului de reciclare, pe care statele membre trebuie să le accepte. Cea mai nouă legislație europeană care privește sustenabilitatea are legătură cu reciclarea ambalajelor de plastic.
România este codașă Uniunii Europene când vine vorba de reciclarea materialelor dăunătoare mediului, cum ar fi plasticul. Anual, țara noastră este sancționată de UE cu aproape 200 de milioane de euro pentru lipsa respectării legislației europene care pune obligații asupra formelor de reciclare care trebuie respectate de fiecare țară membră.
Ministerul mediului lansează o campanie de informare a cetățenilor care are ca scop convingerea populației să recicleze. Potrivit analizelor ministerului, 95% dintre români cunosc conceptul de colectare separată (aruncarea gunoiului în diferitele containere speciale împărțite pe tip de material), numai un procent de 13% din aceștia o practică.
Operatorii de salubritate publică trebuie să trimită către ANRSC o listă de prețuri pentru fiecare serviciu prestat și să informeze asupra numărului de bani pe care și-l dorește fiecare pentru serviciul de ridicare a deșeurilor, de tratare sau de sortare, în funcție de ce serviciu prestează pentru fiecare primărie în parte, conform Substantial.
Măsuri de reciclare aplicate în Vest
În țări din vestul Europei, precum în Germania sau Olanda, s-au luat măsuri special gândite pentru reciclarea plasticului de unică folosință, cum sunt sticlele de plastic. Atunci când vrei să cumperi o sticlă de apă, de suc, sau orice altceva, la casă ești taxat cu o sumă de bani în plus, între 15 și 20 de cenți, pe care îi primești înapoi numai în momentul în care aduci peturile înapoi în magazin și le dai la schimb pe un bon care conține suma înapoiată. Bonul este folosit mai apoi drept mini reducere la coșul de cumpărături.
Măsura, pe cât de simplă, îi stimulează pe cetățeni să își aducă peturile înapoi în magazin, pentru a-și revendica banii pierduți din taxa de la achiziție. Poate că 15 cenți nu pare mult, dar cum este bine știut de toată lumea, sticlele de plastic se adună în mormane, iar atunci vorbim chiar de câțiva euro pierduți pe o taxă care poate fi reinversată prin reciclare.
