Sorcova este un obicei popular românesc ce se sărbătorește pe 1 ianuarie. Chiar și astăzi, în anumite zone ale României, copii merg să colinde cu Sorcova.
Sorcova este o creangă de copac înmugurită. Totuși, pentru a se adapta vremurilor, sorcovele pot fi cumpărate direct. Acestea sun realzate dintr-un bât și hârtie colorată.
Se spune că sorcovitul va aduce românilor prosperitate în anul nou. De asemenea, cei care nu primesc colindătorii cu Sorcova vor avea numai probleme în anul următor.
Sorcova vesela pe 1 ianuarie
Cuvântul „sorcova” provine din limba bulgară. Acesta vine de la termenl „surov” ce înseamnă în limba română „verde” sau „fraged”. Se face, astfel, trimitere la ramura de copac cu care se sorcovește.
De cele mia multe ori colinda se face spre o singură persoană. Ramura are rolul „unei baghete magice” ce aduce românului sorcovit noroc. De asemenea, asemănarea cu o baghetă nu este întâmplătoiare deoarece cântul spus amintește de o vrajă. Trebuie reținut faptul că sorcovitul poate chiar blestema oamenii.
În funcție de regiune cântul de Sorcovă poate avea diverse forme.
Una dintre ele este următoarea, conform napocanews.ro.
„ Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!”
O altă variantă a cântului este:
„ Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâaniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani”.
Plugușorul în ultima zi a anului
De asemenea, este o tradiție și pentru ultima zi din an. Este vorba de mersul cu Plugușorul. Aceasta este una cele mai cunoscute tradiții și urări din România. Copii, adolescenți și adulți deopotrivă merg cu Plugușorul pentru a aduce belșug în casa românilor.
O formă a Plugușorului este
„Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați.
Plugușorul se pornește
Și începe a ura
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug
Pentru brazda de sub plug.
Plugușor cu patru boi
Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai…
S-a sculat mai an Bădica Traian
Și-a-ncălecat
Pe-un cal învățat
Cu șaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâu de mătasă,
Împletit în șase,
Cât vita de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Să aleagă-un loc curat
De arat și semănat.
Și-a pornit într-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni,
În coadă codalbeni,
În frunte țintătei.
Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai…
Cu luna, cu săptămâna,
Își umplu cu aur mâna
Și el vru să vadă
De-i dete Dumnezeu roadă.
Era-n spic cât vrabia,
Era-n bob cât trestia.
Ia mai mânați, măi flăcăi! Hai, hai…
Traian iute s-a întors
Și din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai năzdrăvan,
Cum îi place lui Traian,
Negru precum corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce dă sporul la fugit
Traian iute-a-ncălecat,
La Tinchin a apucat
Și oțel a cumpărat,
Ca să facă seceri mari,
Pentru secerătorii țării.
Și-altele mai mititele,
Pentru fete ocheșele Și neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar mă tem că va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastră,
Departe de casa noastră.
Și ne-așteaptă și-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu pâine caldă pufoasă,
Cu vinul de viță-aleasă,
Cu Cotnar de Drăgășani,
La anul și la mulți ani!”
