Urmează să intre în vigoare mai multe măsuri ameliorare a deficitului bugetar. Printre acestea, și eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați. În cazul celor care activează în domeniul construcțiilor, salariul minim net va scădea cu aproape 800 de lei, a anunțat Dumitru Costin, care conduce Blocul Național Sindical.
„Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net al lucrătorilor se va diminua cu 780 lei”, a declarat liderul Blocului Național Sindical. Această reducere a facilităților ar fi urmat să se realizeze între 2025 și 2028, conform unei înțelegeri realizate între statul român și Comisia Europeană, însă ea va avea loc mult mai devreme în mod real.
Pe 1 septembrie este preconizată intrarea în vigoare a acestei măsuri de austeritate.
„Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR şi aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Şi acolo spune că facilităţile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 şi 2028. Păi ce încredere poţi să ai în ceva, în nu ştiu, în Guvernul care îţi spune pe gură, a semnat un document şi l-a asumat, l-a dus la aprobare şi peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?” a spus Ramona Văleanu, membră BNS.
Sindicaliștii prezintă riscurile acestor tăieri
Reducerea facilităților fiscale este o măsură criticată aspru de Blocul Național Sindical. Din punctul de vedere al sindicaliștilor, reducerea obligațiilor fiscale a fost de bun augur pentru sectorul construcțiilor, întrucât a diminuat problema evaziunii, creșterea volumului activității în acest domeniu și o mai bună colectare a taxelor. În momentul de față, 550.000 de angajați beneficiază de aceste facilități, dintre care 100.000 activează în industria materialelor de construcții.
„România este o ţară care n-a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cetăţenii săi în vârstă de muncă. Când zic acest lucru, preocupare, aici discutăm de la politica de educare, de formare profesională a adulţilor, de salarizare, condiţii de muncă, de migraţie. Habar n-avem, nu ne-a interesat. Şi astăzi decontăm acest dispreţ total faţă de forţa de muncă. Nu există cifre. Dacă întrebaţi astăzi câţi români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole, nimeni nu o să vă răspundă, pentru că există acest tip de mişcare liberă în piaţa muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă. Unde lucrează? Sunt în România? Lucrează afară? Beneficiază de asistenţă socială, sunt în vreun program, ceva? Nu există. N-a existat până acum nimeni care să vrea, mă refer la cei care au guvernat, care să aibă vreo preocupare faţă de salariaţi.(…) Până când a început războiul în Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, după Siria, la migraţie. Atunci când eram întrebat în reuniune la Bruxelles: ce se întâmplă în ţara voastră, pentru că înţelegem că cei din Siria migrează ca o consecinţă a unui război civil, ce se întâmplă în ţara voastră de migrează ăştia pe capete, pleacă în lumea largă? Şi am spus: un război al clasei politice cu proprii cetăţeni. De care nu îi pasă”, a spus Dumitru Costin.
Din punctul de vedere al membrilor de sindicat, ar fi mai ușor de absorbit șocul acestei măsuri dacă ar fi urmat întocmai calendarul stabilit pentru a obține fondurile din PNRR, precum și dacă ar fi investite fonduri europene în acest sector, se arată în articolul publicat pe Agerpres.
