Bulgaria, vecina României, cu care am intrat în același timp în UE, va trece la moneda euro din data de 1 ianuarie 2024, atunci când toate conturile bancare din țară vor fi convertite automat la moneda europeană din moneda locală, leva. Astfel, și salariile vor fi achitate de anul viitor tot în euro, în timp ce România mai are de așteptat.
Totuși, acesta nu este un lucru neapărat negativ, în condițiile în care populația din Cehia, care a trecut acum câteva săptămâni la moneda europeană, se plânge că această trecere a venit cu o serie de scumpiri datorate de rotunjirea prețurilor de către comercianți.
Bulgaria trece la moneda euro de la 1 ianuarie 2024
Dimitar Radev, guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, a anunțat recent că toate fondurile în leva din conturile curente, de economii, depozite şi alte conturi din bănci, precum şi de la alţi furnizori de servicii de plăţi vor fi convertiţi gratuit în euro. Practic, cu două săptămâni înainte de aderarea la euro, adică în luna decembrie a acestui an, BNB va începe în avans aprovizionarea băncilor cu bancnote şi monede euro cu faţa naţională a Bulgariei, a transmis oficialul.
În aceeași perioadă, băncile vor începe gratuit aprovizionarea traderilor şi a oficiilor poştale din Bulgaria cu bancnote şi monede euro. Mai mult, după introducerea euro, în primele şase luni, băncile şi oficiile poştale din Bulgaria vor asigura schimbarea gratuită a bancnotelor şi monedelor din leva în euro.
De asemenea, după expirarea perioadei de şase luni până la un an de la introducerea euro, băncile bulgare vor fi obligate să continue schimbarea bancnotelor şi monedelor din leva în euro, dar vor fi aplicate și o serie de comisioane, arată novinite.com.
În ultimă instanță, după ce va trece un an de la introducerea euro, schimbarea a bancnotelor şi monedelor din leva în euro, şi posibilitatea aplicării de comisioane pentru aceste servicii, vor rămâne la latitudinea băncilor interne, în timp ce BNB va continua schimbarea gratuită a bancnotelor şi monedelor din leva în euro pe termen nelimitat.
Principalul risc al Bulgarie privind trecerea la euro este situația politică
Guvernatorul Dimitar Radev a explicat că situaţia politică este principalul risc la adresa adoptării euro la data ţintă a autorităților bulgare, 1 ianuarie 2024. În același timp, analiştii economici spun că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cea mai săracă țară a Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Un avantaj pe care îl au bulgarii pentru a beneficia de euro este că Sofia a decis de ani de zile să îşi ancoreze moneda națională de euro.
Totuși, cetățenii bulgari de rând se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că „nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro”.
Agenţiile de rating Standard & Poor’s şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (recomandat pentru investiţii) „BBB”, au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.
România tânjește și ea după moneda euro
Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică din România, dar voința acestora este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.
Vorbind despre aderarea țării nostre la zona euro, un raport recent arată că România se află în imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene. Cercetarea, intitulată România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022, coordonată de academicianului Daniel Dăianu, detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.
„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).
Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se arată în documentul respectiv.
