Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a emis la sfârșitul săptămânii trecute un ordin privind formarea unui grup de lucru care va elabora variante revizuite ale noilor Coduri penale şi ale legislaţiei penale speciale de bază, pe care le va pune în dezbatere publică.
Potrivit Ministerului Justiției, modificarea Codului Penal este necesară deoarece actele normative au suferit sute de schimbări, atât în Parlament, cât şi ca urmare a transpunerii unor decizii ale Curţii Constituţionale. Acest lucru a afectat eficienţa Parchetelor, a Poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei. Ca urmare au apărut, nu de puţine ori, situații în care s-au dat soluţii diferite în cazuri similare și o aplicare neunitară a legii penale şi vulnerabilităţi sub aspectul respectării jurisprudenţei CEDO.
„Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor Coduri penale, sute de intervenţii au fost făcute pe proiectele iniţiale, încă din faza de dezbateri parlamentare şi până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituţiile de aplicare a legii s-au diversificat. Un efort concertat, structurat şi integrat de cooperare între Executiv, Legislativ, puterea judecătorească, profesiile juridice, mediul academic şi societatea civilă se impune a fi lansat pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudenţei instanţelor române, CCR, CJUE şi CEDO, a propunerilor legislative aflate în Parlament, a fenomenului criminologic, a dinamicii şi tendinţelor acestuia, a nevoilor prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar şi ale beneficiarilor finali – cetăţenii şi societatea românească, în ansamblul ei”, se arată în comunicat remis de Ministerul Justiției.
Fluctuaţia legislativă a generat incoerență
Conform sursei citate, modificările urmăresc simplificarea şi clarificarea normativă la scara întregului sistem de drept românesc. Ministerul Justiţiei susține că iniţiativa nu va afecta proiectele cu care Guvernul a sesizat deja recent Parlamentul. Printre acestea se numără și proiectele de modificare a Codurilor penale pentru implementarea de urgenţă a deciziilor CCR.
Potrivit ministerului, în Parlament sunt în prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare şi/sau completare a celor două Coduri penale. Dar, conform comunicatului, propunerile nu sunt corelate şi integrate într-o concepţie unitară. Din acest motiv, adoptarea acestora în mod disparat afectează şi ceea ce a mai rămas din coerenţa legislativă şi funcţionalitatea în sine a acestor coduri.
Fluctuaţia legislativă din ultimii ani, marcată uneori de incoerentă, a afectat și eficienţa Parchetelor, a Poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei.
Modificarea nu poate fi o „afacere de familie” a Ministerului Justiţiei
Ministerul Justiției susține că, în acest context, se impune o regândire a politicii penale şi o „resetare” a demersurilor legislative referitoare la Codul penal şi Codul de procedură penală. Acest lucru se poate realiza însă numai pe baza unei analize a evoluţiilor legislative anterioare, precum şi cu consultarea tuturor actorilor relevanţi
Conform sursei citate, demersul nu poate fi doar o „afacere de familie” a Justiţiei, ci unul care să reprezinte un loc în care toţi specialiştii să-şi poată spune cuvântul, inclusiv cei din societatea civilă, cuvântul final urmând să revină Parlamentului, se mai arată în documentul citat de Agerpres.
