În timp ce speranța de viață scade constant, politicienii au găsit prielnic momentul să crească vârsta de pensionare a femeilor născute în ianuarie 1961, care se vor pensiona la vârsta de 62 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 32 de ani.
Legislația actuală stabilește pragul de pesionare, pentru bărbați, la 65 de ani iar pentru femei la 63 de ani. Pentru a doua categorie se va aplica o creștere etapizată, până în ianuarie 2030, urmând să se atingă vârsta de 63 de ani. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani.
Sistemul public de pensii este reglementat în momentul de față de Legea nr. 263/2010. România și-a asumat în cadrul PNRR un jalon prin care vor recalcula aproximativ 5 milioane de pensii și care trebuie finalizat până la finalul anului, în caz contrar Guvernul poate pierde finanțarea prevăzută de CE în mecanismul de redresare și reziliență. Chestiune consemnată și de ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.
Recalcularea pensiilor, o sarcină dificilă pentru Guvern
„Potrivit deciziei pe care o avem, de aprobare a PNRR-ului, sunt elemente de reformă destul de sensibile care privesc sistemul de pensii. De la vârsta de pensionare, până la eliminarea unor facilități privind pensia anticipată și, desigur, avem acolo și anumite componente care țin de modul de calcul al pensiilor, deci, jaloanele sunt cu impact destul de mare în societate, și sunt destul de sensibile din acest punct de vedere”.
Avem pragul de 9,4% din PIB, dar în plus față de acel prag, mai avem aceste elemente de reformă pe care le-am menționat. Va trebui într-un anumit fel să le găsim soluții, sau, varianta cealaltă, de negociat cu Comisia, și arătat că avem circumstanțe obiective care ne duc spre a modifica jalonul și a-l pune într-o altă formă care să se contextualizeze cu ceea ce avem acum în situația de criză.”
Persoanele care obțin pensii mici își pot complete veniturile compensându-le cu cele private. Cei care s-au născut după 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii sunt obligați să cotizeze obligatoriu și la Pilonul II, un fond administrat privat
Sunt patru sisteme de pensii cel de stat ( Pilonul I), pensia privată obligatorie (Pilonul II), cea facultativă ( Pilonul III), și cea ocupațională (Pilonul IV). Din 2018 participarea la Pilonul II se reține automat din salariul brut. Contribuția este de 3,75%.
5 milioane de dosare trebuiesc analizate
Aleșii noștri și-au luat angajamentul în fața diplomației europene că vor demara o procedură de recalculare la nivel national, până la finalul acestui an, însă, viteza cu care se produce această acțiune lasă de dorit. Aproximativ 5 milioane de dosare trebuiesc analizate, în acest sens ministrul Muncii, Marius Budăi susține că:
„Cele aproximativ 5 milioane de dosare le trecem pe toate, le luăm filă cu filă, le separăm, perioadă contributivă, necontributivă, sporuri cu caracter permanent, sporuri fără caracter nepermanent, sume de bani care au fost luate sau au făcut parte din baza de calcul şi mă refer aici la cunoscutul acord global, pentru că, atunci când vom termina consultarea cu Banca Mondială şi vom avea aceeaşi formulă sau o nouă formulă, să putem practic să intrăm în acţiune”.
La nivel national se observă un raport invers proportional în materie de acordarea pensiilor, în sensul că, în timp ce speranța de viață scade, una dintre cele mai mici din Europa (72,9), guvernanții cresc pragul limită la care un senior își poate încheia socotelile cu activitatea prestată pe piața muncii, scrie romanialibera.ro.
În 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 a scăzut cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranței de viață din țările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.
